sâmbătă, 30 ianuarie 2010

Fară zece „păcate” România ar fi poate mai fericită

Acesta este mesajul fostului Ministru de Externe al României, Adrian Cioroianu. În cursul zilei de ieri acesta a for prezent la Iaşi, la invitaţia Muzeului Literaturii Romane, pentru a deschide seria noua din acest an a Prelecţiunilor Junimii. Astfel, timp de aproape două ore politicianul şi istoricul Adrian Cioroianu a prezentat publicului ieşean, în Galeriile Pod-Pogor Fiul de la Casa Pogor, zece „păcate” care arată că România nu este un stat fericit, chiar dacă este membră în structurile politice europene şi nord atlantice. Prelecţiunea „Ce-i lipseşte României pentru a fi o ţară fericită?” a adunat la masa de dialog cultural din Podul Casei Pogor importanţi oameni de cultură, oameni politici, studenţi şi simpli admiratori ai istoricului. Moderatorul prelecţiunii, universitarul ieşean Constantin Dram nu a reuşit de fiecare dată să ţină în frâu întrebările care veneau din sală pentru Adrian Cioroianu. Istoricul a vorbit în cadrul prelecţiunii de lipsurile românilor, de proasta relaţie a acestui stat cu vecinii, de slaba pregătire a jurnaliştilor, de managementul şi manipularea informaţiei publice, de sentimentul de proprietate la români, de discursul omului politic din România, precum şi despre situaţia soldaţilor români aflaţi în Afganistan. Practic istoricul a analizat radiografia structurilor importante de conducere a statului şi a scos la iveală „autismul” românesc. Mai mult, unul din punctele importante prezentate în cadrul prelecţiunii a făcut referire la criza sentimentului de feminism, la lipsa empatiei femeie – bărbat. Analistul a precizat că România nu are în momentul de faţă măcar o teoreticiană feministă. În fond, în viziunea lui Adrian Cioroianu această lipsă de empatie nu e vizibilă doar în relaţia bărbat-femeie, ci şi acolo unde se are în vedere relaţia angajat-angajator, elev-profesor, client-vânzător, şofer-pieton, muncitor-intelectual, politician-electorat, etc. De altfel, invitatul muzeului ieşean a vorbit şi despre relaţia cetăţeanului român şi a politicianului român cu statul, despre coexistenta venerării şi sfidării statului. Aici, Adrian Cioroianu a pus accent pe diferenţele de percepere asupra acestui tip de relaţie care apare, pe de o parte, acolo unde cetăţeanul simplu aşteaptă din partea statului o asigurare a calităţii vieţii, prin oferire de servicii sociale, iar pe de altă parte, acolo unde cetăţeanul politic abuzează de serviciile sau rolul statului. Faptul că mulţi dintre români nu cunosc diferenţa dintre naţiune şi patrie, în viziunea istoricului, poate însemna un alt păcat care ne face nefericiţi. Grupurile de interese, găştile de stadioane, faptul că românii sunt mai puţini pretenţioşi, în comparaţie cu alţi cetăţeni europeni, constituie şi ele elemente care contribuie la marea nefericire, a mai ţinut să precizeze istoricul. Faptul că invitatul a vorbit şi despre lipsa de arbitraj din structurile de conducere ale statului, din structurile de formare profesională, precum şi din relaţia telespectator şi multe programe de televiziune, faptul că a mers pe exemple politice, exemple mediatice, a făcut ca în sală să fie create şi sentimente de disconfort. De pildă, şeful judeţului, Constantin Simirad, care deşi a întârziat la prezentarea ideilor invitatului, a ţinut să precizeze că şi-ar fi dorit să găsească alte subiecte tratate, decât cele politice. De partea cealaltă, scriitorul Liviu Antonesei crede că aceste dezbateri sunt prea scurte şi că ele nu reuşesc să atingă toate punctele dorite de public. El a făcut, de altfel, referire la relaţia care există între culturile statelor europene. A dat ca exemplu situaţia Poloniei unde a descoperit in librării zeci de autori români traduşi şi publicaţi în Polonia, în timp ce la noi abia dacă vezi în librării un autor polonez. Evenimentul de ieri s-a încheiat cu lansări de cărţi atât ale invitatului, cât şi a ale lui Petru Frăsilă, realizator de emisiuni locale şi regionale. Potrivit conducerii Muzeului Literaturii Române Iaşi următoarea prelecţiune va avea loc la sfârşitul lunii februarie când invitat va fi istoricul şi analistul Răzvan Theodorescu.

duminică, 24 ianuarie 2010

Liderii PSD si PD-L în horă sub flacara alba de la Iaşi

Mius 20 de grade celsius, sute de litri de ceai si discursuri festive au fost igredientele necesare pentru ca iesenii sa se bucure de ziua de 24 ianuarie. Chiar daca in atmosfera se putea vedea usor cum de peste multime se ridica flacara alba a gerului, participantii din Piata Unirii au dansat in hora si s-au fotografiat cu liderii urbei, dar si cu cei veniti de la centru. Trebuie sa spunem, ca de la centru au fot prezenti la Iasi pentru a sarbatori minunea lui Cuza, Presedintele Romaniei, Traian Basescu, Presedintele Senatului Romaniei, Mircea Geoana si liderul PDL Suceava, Gheorghe Flutur. Totodata iesenii s-au bucurat si de prezenta primarului Chisinau, Dorin Chirtoaca, edil care a cerut sprijinul Romaniei pentru Republica Moldova in procesul de aderare la structurile politice europene. Daca in anii trecuti Piata Unirii era incarcata de afise electorale, in acest an politicienii s-au tinut de cuvand si nu au adus, cel putin in format vizual, culorile politice. Insa cei care au luat cuvantul nu au ezitat sa transmita iesenilor creddintele si mesajele politice. Astfel primarul Iasului, Gheorghe Nichita a declarat ca doreste ca aceasta zi importanta a Moldovei sa fie sarbatorita legat de toti romanii. « Trebuie sa ne regasim entuziasmul si increderea intr-un ideal daca vrem o alta Romania, dincolo de acuze si vaicareli, trebuie sa luptam sa lasam deoparte disputele politice si sa facem eforturi cu totii ca aceasta regiune a Moldovei sa nu mai fie cea mai saraca din Europa . In calitate de primar al Iasului, lansez public Proclamatia de a declara ziua de 24 ianuarie drept sarbatoare nationala legala a Romaniei.» a spus edilul muncipalitatii iesene. Presedintele Senatului Romaniei a tinut sa aminteasca faptul ca s-a terminat campania electorala si ca cel putin pentru urmatorii trei ani edilii trebuie sa se uneasca pentru a scoate Romania din criza economica. « S-a incheiat un lung sir electoral in Romania. De 3 ani de zile stam mai degraba cu ochii pe sondajele de opinie, decit pe problemele adevarate ale romanilor. Daca in clipa in care ne dam jos de pe scena ne intoarcem la circoteala, la dezbinare, la coruptie nu vom face nimic pentru romani. Nu vom putea trece aceasta criza decit daca sintem uniti. Haideti sa punem acest sentiment de unire in practica si sa lasam discursurile festiviste.» a declarat serful Senatului Romaniei. Seful statului, Traian Basescu a profitat de ocazia celebrarii unirii si a declarat ca, asa cum Cuza era interesat de modernizarea romaniei, asa si el va continua procesul de reformare a statului roman. «La 1859, era nevoie de o Constitutie moderna, pentru un stat modern si atunci ca si acum avem nevoie de reforma sistemului de educatie, in agricultura, de un cod al asistentei sociale. Natiunile, oricit ar avansa in timp, trebuie sa se afle intr-un proces continuu de modernizare. Astazi, la 151 de ani de la unire, ne apropiem si de sarbatorirea a 150 de ani de la infiintarea Universitatii Al.I.Cuza. Natiunile evolueaza prin educatie, mai mult ca oricind. Nu numai de unitate trebuie sa vorbim, ci si de scoala.» a spus seful statului, Traian Basescu. Dincolo de aceste declaratii se pare, totusi ca la Iasi, sarbatoarea unirii a fost doar a gruparilor PD-L si PSD, asta deoarece de la celalalte formatiuni politice abia am vazut cate un reprezentant.






sâmbătă, 23 ianuarie 2010

trunchiul liniştii

soarele a obosit pe cer şi-l acoperă un nor
ce descarcă peste mine supărările
fulgerele şi tunetele pe care le-a adunat
în zeci de ani de pe ogoarele din sat

de paşte am crezut că voi purta coroana
plină de spice şi că voi fi măcar pentru o noapte
iubitul tău dar am avut rochia pe care
tatăl meu a zugrăvit-o-n menghină

copacii au crescut sub catacombele cerului
urcam în ei când eram în pruncie
credeam că sunt zmeii în care păsările-şi fac
cuiburi cioplite după chipurile şi asemănarile noastre

acum culeg din ei cadavre ca din pomul de crăciun
le duc lângă sobă lângă trunchiul împrejurul
frumoaselor mâini care-au anunţat primul poem
le duc lângă vulturul care-şi prinde prada
împăiată în dormitorul meu şi sărut picurii
raiului ce-au scăpat din buze şi morminte

atâta linişte în jur n-a asfinţit niciodată
atâta alb rostit de greieri n-am
auzit în marginea codrului atâtea căpriaore
n-am văzut pe trunchiul ce ţi-a cioplit sicriul
cum nici atâţia sori în noapte-aceasta
n-am văzut în ochi-mi negri am obosit şi-mi pare
că mă sugrumă pământul cu buzele pline de cruci
cu tot cu numele tău frumoas-o
ce-l port în picuri printre vene

zăpada îşi topeşte albul

dacă reuşesc să-i găsesc pe cei buni
îţi promit doamne că-ţi voi aduce o listă
care să îţi locuiască cerul
dacă reuşesc să-i fac iubitei
icoană în jurul buricului
îţi promit tată că-ţi voi aduce un fiu
dacă reuşesc să culeg flori de pe drumul
ce duce spre biserica ce-şi ţine
braţele ascunse în pământ
îţi promit mamă că-ţi voi aduce timpul
într-o colivie să-ţi sugă la piept

dar nu pot să-i găsesc pe cei buni doamne
decât în biblia ce-ai luat-o cu tine
nu pot să construiesc icoane tată
decât să amăgesc orizontul pe foi de dafin
nu pot mamă să-ţi aduc timpul
decât trupul meu plin de oase
care bat secundele zbârcite în părul tău
o agrafă de zăpadă ce-şi topeşte albul

vineri, 22 ianuarie 2010

un cactus, dezbrăcat până la oase

am căştile pe urechi
şi ascult frecvenţa unui cactus
lăsat săptămâni întregi
pe trotuar în faţa casei

îi înţeleg şoaptele
îi scot încet fiecare ac
de pe creştet şi-l răcoresc
cu buzele mele cu degetele tale
ce flutură prin aer
mirosul de femeie cu tălpile goale

ultima dată eram într-un lan de trifoi
când peste noi a lovit
pământul cu iepuri de câmp
ce căutau frica din coastele
noastre să o mănânce

am alergat atunci
dezbrăcaţi până la oase
prin verdele care
te ascundea printre unicorni de lemn
şi ne-am hidratat complet
cu mirodenii prăbuşite
din cerul pornit pe urmele noastre

acum din cactusul acesta
aud obiectele oraşului
care brusc trosnesc
de sudoare în sufletul meu
simt cum floarea aceasta perfectă
îşi înfige în sângele meu
limba ta o rochie de mireasă

joi, 21 ianuarie 2010

mălaiul îngerilor

constantin era întins de câteva luni
pe acel pat din paie de grâu
şi număra cuiele bătute în covorul din perete
exact şaptezeci şi trei se opreau la poatcoava
calului alb priponit la tulpina unui trandafir
în 1911 cules de tatăl nostru din pieptul mamei

noaptea era mai lungă decât o săptămână
de lumină şi mi se părea că stă de vorbă
cu grinda ce sprijinea icoana
constantin aducea în casă mălai
de la moara din sat când putea înhăma
la căruţă toate tălpile din grajd
şi mergea pe dealuri
după mohor verde pentru lapte

constantin se certa în noaptea aceea
cu trupul lui plin de anii care-au
născut pe fiecare dintre noi
şi auzeam cum îi bate inima
ca intr-o duminică mare în care femeia
nu poate să-l iubească doar pe dumnezeu

picioarele lui pline cu apă crăpau
ca un vas de lut şi scăpau vene la furnici
nu-i aşa că am început să vă chinui
nu-i aşa că acum aţi schimbat locul cocoşului
nu-i aşa că sufletul meu pescuieşte
în balta din spatele vii
ne spunea când cerul tuna puternic
peste casă nu-i aşa că veţi rupe chirpici
peste trupul meu şi-l veţi da de pomană la păsări

***

când a venit pământul peste el
constantin a prins viaţă
am dansat ca la nunta cu maria
şi am băut până ne-am îmbrăţişat
ca doi amanţi şi am aşteptat să coboare noaptea
peste cocoşul care nu mai cânta de câteva zile bune
pe tălpile noastre legănundu-şi creasta
şi ne-am înhămat la mălaiul îngerilor

şoarec legat în coadă cu două funii

staţia e plină de oameni
care aşteaptă să vină tramvaiul
în piaţa unirii doar porumbeii
mai au voie să danseze
în faţa femeilor ce-ţi poartă
trena albă prin pământ

eu tuşesc şi din plămâni
scuip fluturi pentru păsări
pentru pisicile persane
care merg pe linii şi înfulecă
suflete pierdute în
colindele zăpezilor sărate

iubita mea şi-a cumpărat
un borcan cu dulceaţă de tei
de la alimentara din staţie
ce-i pasă dacă nu vine tramvaiul
ne urcăm în borcan
şi ne rostogolim pe linii până
când răceala mea încet
încet va naşte un bolnav ce-şi
va zvârcoli tusea până la umilinţă
până la capăt de linie

din buzunar scot un bilet perforat
de 27 de ori şi-l ridic deasupra capului
prin el văd un preot cu pieptul desfăcut
văd o lume mai sigură
văd un tramvai cu geamuri aburite
care se apropie de groapa bunicului meu
şi ţipă la toţi cei care suntem în staţie
şi înţepeneşte ca un mire în faţa unui zid lovit de sâni
şi-l înghite pisica persană
ca pe un şoarec legat în coadă cu două funii
staţia e plină de oameni

vineri, 15 ianuarie 2010

Poetul national Mihai Eminescu a fost sarbatorit la Iasi

Astazi se implinesc 160 de ani de la nasterea marelui poet national, motiv pentru care reprezentanti ai municipalitatii iesene, importanti oameni de cultura, precum si tineri iubitori de poezie au adus flori si omagiu la statuia poetului din Parcul Copou. Totodata, chiar daca afara ningea si viscolea, aleele parcului au fot batute de talpile cuplurilor formate din tineri imbracati in haine de epoca. De altfel, pentru a omagia ziua poetului national conducerea Casei de Cultura « Mihai Ursachi » din Iasi a inaugurat sub teiul lui Eminescu un covor de marmura pe care sunt gravate versuri ale poetului national. « Ar trebui sa fie cea mai importanta zi, la fel de importanta ca si ziua nationala pentru ca acici vorbim despre poetul care si-a pus amprenta definitiva asupra culturii nationale. Nu avem un alt Eminescu, vor mai trece cateva sute de ani pana vom avea un alt Eminescu. Noi ne-am pregatit cum se cuvine pentru acest mare pot. Am chemat fanfara pentru a crea un fond sonor placut, am invitat tinerii de la casa de cultura sa aduca pe aleele din parc atmosfera din anii lui Eminescu, au venit actori renumiti ai iasului sa recite din versurile Poetului si am pus langa teiul iubit de Eminescu melodii cantate de maetrul Tudor Gheorghe pe versurile Eminescu. » ne-a declarat directorul Casei de Cultura Mihai Ursachi din iasi, Nichta Danilov.
Evenimentele dedicate celebrarii zilei de nastere a marelui poet au inceput la Iasi de iari, cand in muzeul care ii pota numele din Parcul Copou au fost lansate mai multe carti sub tematica « Actualiattea operei lui Mihai Eminescu ». Astfel universitarul iesean Traian Diaconescu a adus in cel de-al treilea mileniu cartea « Mihai Eminescu si gandirea greco-latina » carte publicata la editura Feed Back din Iasi anul trecut, poetul Casian Maria Spiridon a lansat cu acest prilej « Opera Politica a lui Mihai Eminescu» la Editura Timpul, carte ce cuprinde texte inedite si articole redactate de poet in perioada in care a lucrat ca jurnalist, dar si fragmente cu privire la fenomenul politic si religios al vremii. Pentru a-l aduce pe marele poet in spiritul lumii contemporane, in computerele tinerilor mai putin pasionati de carte in format hartie, Poetul Daniel Corbu a lansat un DVD multimedia « Viata si Opera lui Mihai Eminescu », dar si cartea « Icoana si Privaz », care aduna in cele 1000 de pagini intreaga opera poetica a lui Mihai Eminescu, carte aparuta la Editura Princeps Edit, Iasi chiar in aceasta dimineata. « Mihai Eminescu a marcat profund Iasul, in cei aproape sapte ani cat a locuit aici, in doua etape, si de aceea cred ca 15 ianuarie in sufletul fiecarui iesean inseamna ceva, pentru ca Eminescu intre poetii romani a ramas Poetul. Pentru poetii care au urmat el a ramas modelul in absolut motiv pentru care am lansat la Iasi pentru prima oara opera poetica a marelui poet. Asfel am adunat intr.un singgur volum de 1000 de pagini, format academic, toate poemele lui Eminescu, atat opera poetica antima cat si cea postuma. Vorbim de o editie critica ce are prefata, itinerariu biografic, dar si cele mai bune studii care au aparut de la Eminescu pana astazi. » ne-a declarat directorul adjunct al Muzeului literature romane iasi, Daniel Corbu, editor al operei poetice eminesciene. Cele doua zile dedicate poetului national, Mihai Eminescu s-au incheiat la Iasi cu simpozionul « Eminescu azi » sustinut de poetii Daniel Corbu, Liviu Apetroaie si Horia Zilieru.

Poetii Liviu Apetroaie, Horia Zilieru si Daniel Corbu
Poetul Horia Zilieru
Primarul Iasului, Gheorghe Nichita si Poetul Daniel Corbu

actrita recitand langa bustul lui Mihai Eminescu
scriitorul Nichita Danilov si iesenii
poetul Daniel Corbu, lingvistul Traian Diaconescu si Paul Gorban

luni, 11 ianuarie 2010

Poemul coborât din labirint

în braţele tale stau liniştit într-o cadă cu apă
inima mea nu mai bate ca un poem gol
poţi să o aşezi pe un cearşaf pe care vântul îl duce
pe ramuri cu fluturi abia ieşiţi din muguri
şi să o dăruieşti unui suflet tatuat

te sărut când adormi lângă oamenii de zăpadă
şi părul meu de pe faţă adânc te înţeapă în vis
mama îmi spune că bărbaţii lovesc cu barba
singurătatea pe care femeia
o ascunde după fiecare naştere
în chipul ce se ridică matur peste tot

fericirea îşi închipuie că mă prinde desculţi
prin trupul tău ca pe un curcubeu
în două ceruri rostogolindu-se între amiezi şi sâni
în timpul acesta umed sub privirea-ţi mădulară
îţi voi arăta cum e să alergi
prin întunericul ce zvârcoleşte ţipătul

în braţele tale zorii dezrădăcinează
orbirea crudă ca un miracol
cred că nu ar fi rău să închidem televizorul
şi să bem încă o sticlă de vin
adusă din grădina tatălui meu
să scriem pentru contemporanii ce respiră adânc
şi cald poemul coborât din labirintul
cailor cu ceasuri perpendiculare

Înţeleptul Alioşa

Alioşa culege păpădiile dintre liniile de tramvai
desenate pe tavanul ospiciului
le adună în pântecu-i legat de haine albe
şi le miroase pe întuneric când insomnia deschide
aromele primăverii vatmanilor trişti

Alioşa dansează cu Sfântul Petru
şi bea vin cu Arhanghelul Mihail
viaţa lui se ruinează atunci când
ferestrele îl închid pe dinafară
pe Dumnezeu cel din menghina albastră
ce primeşte între gropi cadavre fostsuflate

Alioşa mângâie pisica neagră
şi îi vine să urle la femeile care aduc pastile
se uită spre tavan şi vede păianjeni care privesc
la nările noastre umbra lui aleargă în colţuri
după mireasă un suflet cu mâini neatinse
de umerii goi ai sfinţilor din icoane

Alioşa cu ochii frumoşi întinşi în pământ
aleargă ca Domnul K. după un castel ridicat
în mijlocul minţii ia sânii de mână şi-i duce
în altar ca pe două inele virgine
şi îi aşeză pentru totdeauna în viaţa lui

Alioşa aleargă în parc după timpul răcnit de lei
se caţără în cuiburile pentru corbi
sărută urmele copiilor ce au sărit în şotron
singurătatea cu clăbuci şi spasme

mireasa lui Alioşa în castelul cu păpădii şi tramvaie
va fi cea mai lungă noapte cel mai lung cântec
pe care Arhanghelul Mihail şi Sfântul Petru îl vor bea
liniştiţi dimineaţă în tavanul cu păianjeni pe lumină
ce au început să ţese între gropi insomnia un sărut învelit în purpură

Alioşa stă în locul meu şi zboară printre fulgi un înger de zăpadă
urlu că în locul lui nu mai stă decât judecata lui dumnezeu
de a dansa cu nebunii care nu înţeleg că dintr-o gară poţi pleca
îndrăgostit de o lume legată în cămaşă de forţă

duminică, 10 ianuarie 2010

Zilele Eminescu 2010 - Botoşani / Ipoteşti



Program Zilele Emnescu 2010 Zilele Eminescu, organizate de Primaria Botosani, Consiliul Local Botosani, Consiliul Judetean Botosani, Uniunea Scriitorilor din Romania, Fundatia Culturala "Hyperion-Caiete botosanene", Memorialul Ipotesti - Centrul National de Studii "Mihai Eminescu", Teatrul "Mihai Eminescu", Directia Judeteana pentru Cultura Botosani, Centrul de Creatie Botosani, Biblioteca "Mihai Eminescu" si Societatea Culturala "Raluca Iurascu" Vorona, se desfasoara in zilele de 14 si 15 ianuarie, la Botosani, Vorona si Ipotesti.

JOI, 14 IANUARIE 2010

Ora 13 - Grupul Şcolar "Ştefan cel Mare şi Sfânt" Vorona.
-Depuneri jerbe de flori. Recital de versuri La Steaua, în faţa statuii poetului.Centrul pentru Tineret de la Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" Vorona Centru.
-Vizitarea donaţiei de tablouri a prof. Ioan Livadariu - "Dor de Eminescu".
-Şezătoare lieterară "Dor de Eminescu" – Prezintă Grupul de recitatori "Hyperion" Vorona.
-Corala "Raluca Iuraşcu", Grupul folcloric bărbătesc "Arcaşii" şi Grupul folcloric de copii "Ciobănaşul" ale Căminului Cultural Vorona.
-Întâlnirea scriitorilor invitaţi cu locuitorii comunei Vorona.
-Pelerinaj la Moaştele Sfântului Onufrie de la Mănăstirea "Sihăstria Voronei".
-Galeriile "Ştefan Luchian" – vernisajul expoziţiei de fotografie Ozolin Duşa
-Teatrul "Mihai Eminescu" Botoşani: Spectacol de teatru – MAKE LOVE NOT WAR, adaptare din texte de Dumitru Solomon şi Matei Vişniec. Regia Adi Carauleanu. (Ora 19,00).

VINERI, 15 IANUARIE 2010
Ora 9,15 – Sala de marmură a Teatrului "Mihai Eminescu" Botoşani-Şedinţa extraordinară a Consiliului Local Botoşani-
Ora 9,45 – Salutul scriitorilor invitaţi-
Ora 10 – Depuneri de jerbe de flori la statuia lui Mihai Eminescu din faţa teatrului.
-Ora 10,30 – Biserica Uspenia – Te Deum-
Ora 10 - Biblioteca Judeţeană "Mihai Eminescu" Botoşani:-Colocviul "Enigme eminesciene". Comunicare: "Ecaterina Eminescu şi Alexandru Persu – o idilă, ora neştiută".
-Expoziţie de documente inedite. Prezintă Ion C. Rogojanu.
-Lansarea Catalogului "Fondul documentar Eminescu" – donaţia Ion C. Rogojanu (vol.1,2,3) – varianta electronică. Prezintă Cornelia Viziteu.
-Acordarea distincţiei "160 ani de la naşterea lui Mihai Eminescu" de către Societatea Numismatică Română. Prezintă: Mihai Costin, Gh. Caraman, Mihai Iacob.
-Lansarea volumului "Eminescu în arta medaliei 1871-1989, album, catalog şi studiu" de Constantin Mălinaş. Prezintă Elena Condrei, Editura Geea Botoşani.
-Cenaclu: "Portretul artisului în tinereţe". Participă: Cenaclurile "Luceafărul" din Hăneşti şi "Mugur de fluier" din Stăuceni, Cătălin Ifrim – Penitenciarul Botoşani.
-Expoziţie de numismatică, filatelie, cartofilie: "Eminescu". Prezintă Mihai Cornaci.
Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii "Mihai Eminescu"
-Ora 11,30- 13,15 – Amfiteatrul "Laurenţiu Ulici": Deschiderea Zilelor Eminescu, ediţia a XLIII-a. Prezintă Ec. Miluţă Jijie, manager M.I.-C.N.S.M.E.
-Lansarea antologiei Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" – Opera Prima. Prezintă Gellu Dorian. Recitalul poeţilor incluşi în antologie.
-Decernarea medaliilor jubiliare "160 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". Prezentarea Albumului omagial de Prof. Viorel Enea.
-Sala "Horia Bernea": Vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică Donaţia Gloria Florescu. Prezintă cercet. dr. Valentin Coşereanu.
-Sala "Portaluri" : Vernisarea expoziţiei etnografice La gura sobei – realizată în colaborare cu Grupul Şcolar "Ştefan cel Mare şi Sfânt" Vorona. Prezintă prof. Dumitru Doroftei şi Ana Florescu.
-Sala "Luceafărul": Vernisarea expoziţiei Lumină dulce, clară...De la obiect la opera de artă – realizare şi prezentare Maria Casian.-Inaugurarea Sălii "Timpul". Vernisarea expoziţieim "...timpul creşte-n urma mea" – realizare şi prezentare Maria Casian.
-Concert pe versuri eminesciene (din creaţiile compozitorilor Gheorghe Cojocaru şi Tudor Jora). Prezintă Corala "Lyra" şi "Anima Muzica", dirijor prof. Dragoş Boicu.
-Ora 16 – Sala de marmură a Teatrului "Mihai Eminescu" Botoşani:Lansarea de carte – Varujan Vosganian – "Cartea şoaptelor", Editura Polirom. Prezintă: Adrian Alui Gheorghe şi Vasile Spiridon.
-Ora 17,00 – Sala de spectacole a Teatrului "Mihai Eminescu" Botoşani-Gala de decernare a Premiului Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" (Opera Prima, ediţia a XII-a, Opera Omnia, Ediţia a XIX-a) pe anul 2009.
-Decernarea titlului de Cetăţean de Onoare poetului laureat – Opera Omnia.
-Spectacol extraordinar susţinut de actorul Eusebiu Ştefănescu şi cantautoarea Maria Gheorghiu.

Invitaţi: Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Ion Pop, Cristian Simionescu, Adrian Popescu, Dorin Tudoran, Nicolae Prelipceanu, Vasile Vlad, Dinu Flămând, Ion Mircea, Marta Petreu, George Vulturescu, Adrian Alui Gheorghe, Radu Florescu, Nicolae Sava, Vasile Spiridon, Mircea A. Diaconu, Constantin Arcu, Lucian Vasiliu, Cassian Maria Spiridon, Marius Chelaru, Daniel Corbu, Leo Butnaru, Nicolae Tzone, Dan Mircea Cipariu, Varujan Vosganian, Alice Georgescu, Valentin Talpalaru, Adi Cristi, Liviu Pendefunda, Ion Tomescu, Kelemen Hunor, Arcadie Opaiţ, Doru Mareş, Dan Bogdan Hanu, Claudiu Komartin, Dan Sociu, Dan Coman, Bogdan Perdivara, Sebastian Sifft, Razvan Ţupa, Teodor Dună, Andra Rotaru, Diana Geacăr, Livia Roşca, Rita Chirian, Florin Partene, Svetlana Cârstean, Andrei Terian, Marian Constandache, Eusebiu Ştefanescu, Maria Gheorghiu şi Gellu Dorian, Lucian Alecsa, Dumitru Ţiganiuc, Dumitru Ignat, Vlad Scutelnicu, Nicolae Corlat, Petruţ Pârvescu, Dumitru Necşanu, Constantin Bojescu, Vasile Iftimie, Ciprian Manolache, Lucia Olaru Nenati, Maria Baciu, Emanoil Marcu, Stelorian Moroşanu, Victor Teişanu, Valentin Coşereanu, Corneliu Filip, Gabriel Alexe, Augustin Eden, Dorin Baciu, Lucreţia Andronic, Vasile Clem, Mircea Oprea, Cristina Şoptelea, Cezar Florescu şi alţii.
Nominalizări Opera Omnia: Ion Mircea, Dorin Tudoran, Vasile Vlad, Nicolae Prelipceanu şi Dinu Flămând
Juriul: Nicolae Manolescu. Mircea Martin, Ion Pop, Al. Călinescu, Cornel Ungureanu.
Nominalizări Opera Prima: Stoian G. Bogdan – Chipurile, Ed. Cartea Românească; Marius Conkan – Soporia, Ed. Vinea; Gabriela Ivaşcu – Apocalipse, please, Ed. Vinea; Gabriela Mâncu – Număr scame, Ed. Vinea; Monica Stănilă – Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei, Ed. Charmides ninpress. Toate apărute în 2009.
Juriul: Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon, Daniel Cristea-Enache, Andrei Terian.