şoarec legat în coadă cu două funii

staţia e plină de oameni
care aşteaptă să vină tramvaiul
în piaţa unirii doar porumbeii
mai au voie să danseze
în faţa femeilor ce-ţi poartă
trena albă prin pământ

eu tuşesc şi din plămâni
scuip fluturi pentru păsări
pentru pisicile persane
care merg pe linii şi înfulecă
suflete pierdute în
colindele zăpezilor sărate

iubita mea şi-a cumpărat
un borcan cu dulceaţă de tei
de la alimentara din staţie
ce-i pasă dacă nu vine tramvaiul
ne urcăm în borcan
şi ne rostogolim pe linii până
când răceala mea încet
încet va naşte un bolnav ce-şi
va zvârcoli tusea până la umilinţă
până la capăt de linie

din buzunar scot un bilet perforat
de 27 de ori şi-l ridic deasupra capului
prin el văd un preot cu pieptul desfăcut
văd o lume mai sigură
văd un tramvai cu geamuri aburite
care se apropie de groapa bunicului meu
şi ţipă la toţi cei care suntem în staţie
şi înţepeneşte ca un mire în faţa unui zid lovit de sâni
şi-l înghite pisica persană
ca pe un şoarec legat în coadă cu două funii
staţia e plină de oameni