Fară zece „păcate” România ar fi poate mai fericită

Acesta este mesajul fostului Ministru de Externe al României, Adrian Cioroianu. În cursul zilei de ieri acesta a for prezent la Iaşi, la invitaţia Muzeului Literaturii Romane, pentru a deschide seria noua din acest an a Prelecţiunilor Junimii. Astfel, timp de aproape două ore politicianul şi istoricul Adrian Cioroianu a prezentat publicului ieşean, în Galeriile Pod-Pogor Fiul de la Casa Pogor, zece „păcate” care arată că România nu este un stat fericit, chiar dacă este membră în structurile politice europene şi nord atlantice. Prelecţiunea „Ce-i lipseşte României pentru a fi o ţară fericită?” a adunat la masa de dialog cultural din Podul Casei Pogor importanţi oameni de cultură, oameni politici, studenţi şi simpli admiratori ai istoricului. Moderatorul prelecţiunii, universitarul ieşean Constantin Dram nu a reuşit de fiecare dată să ţină în frâu întrebările care veneau din sală pentru Adrian Cioroianu. Istoricul a vorbit în cadrul prelecţiunii de lipsurile românilor, de proasta relaţie a acestui stat cu vecinii, de slaba pregătire a jurnaliştilor, de managementul şi manipularea informaţiei publice, de sentimentul de proprietate la români, de discursul omului politic din România, precum şi despre situaţia soldaţilor români aflaţi în Afganistan. Practic istoricul a analizat radiografia structurilor importante de conducere a statului şi a scos la iveală „autismul” românesc. Mai mult, unul din punctele importante prezentate în cadrul prelecţiunii a făcut referire la criza sentimentului de feminism, la lipsa empatiei femeie – bărbat. Analistul a precizat că România nu are în momentul de faţă măcar o teoreticiană feministă. În fond, în viziunea lui Adrian Cioroianu această lipsă de empatie nu e vizibilă doar în relaţia bărbat-femeie, ci şi acolo unde se are în vedere relaţia angajat-angajator, elev-profesor, client-vânzător, şofer-pieton, muncitor-intelectual, politician-electorat, etc. De altfel, invitatul muzeului ieşean a vorbit şi despre relaţia cetăţeanului român şi a politicianului român cu statul, despre coexistenta venerării şi sfidării statului. Aici, Adrian Cioroianu a pus accent pe diferenţele de percepere asupra acestui tip de relaţie care apare, pe de o parte, acolo unde cetăţeanul simplu aşteaptă din partea statului o asigurare a calităţii vieţii, prin oferire de servicii sociale, iar pe de altă parte, acolo unde cetăţeanul politic abuzează de serviciile sau rolul statului. Faptul că mulţi dintre români nu cunosc diferenţa dintre naţiune şi patrie, în viziunea istoricului, poate însemna un alt păcat care ne face nefericiţi. Grupurile de interese, găştile de stadioane, faptul că românii sunt mai puţini pretenţioşi, în comparaţie cu alţi cetăţeni europeni, constituie şi ele elemente care contribuie la marea nefericire, a mai ţinut să precizeze istoricul. Faptul că invitatul a vorbit şi despre lipsa de arbitraj din structurile de conducere ale statului, din structurile de formare profesională, precum şi din relaţia telespectator şi multe programe de televiziune, faptul că a mers pe exemple politice, exemple mediatice, a făcut ca în sală să fie create şi sentimente de disconfort. De pildă, şeful judeţului, Constantin Simirad, care deşi a întârziat la prezentarea ideilor invitatului, a ţinut să precizeze că şi-ar fi dorit să găsească alte subiecte tratate, decât cele politice. De partea cealaltă, scriitorul Liviu Antonesei crede că aceste dezbateri sunt prea scurte şi că ele nu reuşesc să atingă toate punctele dorite de public. El a făcut, de altfel, referire la relaţia care există între culturile statelor europene. A dat ca exemplu situaţia Poloniei unde a descoperit in librării zeci de autori români traduşi şi publicaţi în Polonia, în timp ce la noi abia dacă vezi în librării un autor polonez. Evenimentul de ieri s-a încheiat cu lansări de cărţi atât ale invitatului, cât şi a ale lui Petru Frăsilă, realizator de emisiuni locale şi regionale. Potrivit conducerii Muzeului Literaturii Române Iaşi următoarea prelecţiune va avea loc la sfârşitul lunii februarie când invitat va fi istoricul şi analistul Răzvan Theodorescu.