Sarbatorile pascale in orasul deznadejdii

Ca multi dintre ieseni am ales in ultimul ceas sa petrec pastele in alta localitate, iar gandurile s-au indreptat catre prietenii mei din Dorohoi, localitatea natala a edilului Iasului, Gheorghe Nichita. Am copilait o perioada acolo pana am terminat liceul. Acum patru ani am facut un grupaj de fotografii cu orasul (o parte din ele pot fi vazute in subsolul paginii de blog), zilele acestea am descoperit un oras plin de gropi, un oras in care primarul vegheaza doar la interesul personal, strazile asfaltate au in locurile plombate pavaje in loc de matreial pentru asfalt, blocurile urla de suferinta dorohoienilor care nu au unde lucra, majoritatea fabricilor fiind falimentate sau in curs de falimentare. Am descoperit un oras plin de orfani cu parinti, deoarece la cateva familii gasesti un membru plecat la munca in Italia sau Spania. Cu toate acestea am vazut si vile care au aparut ca ciupercile peste noapte, am vazut masini de lux, am vazut multe fite si multi tipi dubiosi in anumite cartiere ale orasului. Ce m-a lasat rece a fost faptul ca in centrul orasului edilul a daramat cladirile cu valoare istorica fara a face o expertiza, sau fara sa construiasca altceva in zona. Tiganii din centru orasului au fost mutati cu forta la marginea orasului intr-un cartier special ridicat pentru ei, departe de accesul la civilizatia orasului. Am avut bucuria sa ma plimb si printre zecile de coloane infinite ale Casei de Cultura "George Enescu" a Orasului, cladire ce si-a vazut inceputul in urma cu mai bine de zece ani, dar care nu este inca finalizata. De pe Blocul Turn al orasului ai o panorama frumoasa, vezi orasul asezat pe dealuri si multa verdeata, vezi strazile principale si cele mai mari cladiri. Uimit am fost cand am vazut Cinematograful Melodia, care mai bine de sase ani este inchis. Ultimul film vazut in acel cinematograf a fost in anul 2000, pe urma a fost inchiriat unui patron local si a fost transformat in club de noapte, inchis in 2002. Iar cel mai spectaculos lucru pe care l-am observat in zile de paste petrecute la Dorohoi a fost Buldozerul parcat in fata primariei, am inteles astfel ca incepe campania electorala si ca actualul edil, Serciu Lungu va porni in sfarsit buldozerul pentru a repara strazile stricate in urma cu 2 ani pentru refacerea sistemului de canalizare al orasului. Oricum, Dorohoiul e un oras frumos cu oameni saraci si cativa baroni. Pe langa toate astea, Dorohoiul la cei 600 de ani are o catedrala cu care se poate mandri, un palat al justitiei renovat si modernizat, un stadion impecabil, o biblioteca renovata si un puternic grup de oameni de cultura.

Poetul Cezar Ivanescu participa la un cenaclu poetic cu ingerii

Ieri dupa-amiaza, cunoscutul poet Cezar Ivanescu a murit, la varsta de 66 de ani, in urma unei embolii pulmonare. Dupa o operatie banala efectuata la Bacau, medicii au observat aparitia unor complicatii si poetul a fost transportat cu un elicopter SMURD la Bucuresti, la Spitalul de Urgente Floreasca, unde a si decedat. Poet, scriitor, publicist si traducator, Cezar Ivanescu s-a nascut la 6 august 1941 la Barlad. A absolvit Facultatea de Filologie din Iasi si a fost redactor la "Luceafarul", indrumand in anii `80 cenaclul "Numele Poetului". Scriitorul conducea, din anul 2000, Editura Junimea din Iasi. In anul 2005, a concurat pentru presedentia Uniunii Scriitorilor din Romania, pierzand insa in fata criticului Nicolae Manolescu.

Dintre cele mai importante publicatii ale sale, mentionam Muzeon (1979), La Baaad (1996), Doina (1987), Rod (1985). In anul 1999, poetului Cezar Ivanescu i-a fost acordat Premiul National de Poezie "Mihai Eminescu", alaturi de alte premii primite de-a lungul carierei sale.Scriitorul Cezar Ivanescu era cunoscut ca reprezentant al unei generatii din care au mai facut parte Nichita Stanescu si Marin Preda. Moartea sa inseamna o mare pierdere pentru literatura romana, o pierdere greu de acoperit cu alte nume sonore sau modele pentru noua directie culturala.

Mai multe cititi in ziarul Ziua de Iasi.

http://www.ziuaiasi.ro/A-murit-scriitorul-Cezar-Ivanescu-A23680.html

Pe poetul Cezar Ivanescu l-am cunoscut acum patru ani. Eram student si mergeam impreuna cu alti colegi de-ai mei la manifestarile literare din Pod Pogor Fiul, de la Casa Pogor. Noua ne parea un om rece, un om a carui suparare pe cei din jur era vizibila. Ne intrbam de unde vine poezia lui Ivanescu daca din comportamentul lui se vede dispret. Mai tarziu la un vin am avut ocazia sa il cunosc de aproape. De aceatsa data am vazut un alt om. Am vazut un om plin de poezie, era in prezenta lui Pere Ursachi, cel care ia si dedicat cartea "Inamorati intru moarte, Cezar Ivanescu", statea in capul mesei si ne citea. Cand citea Ivanescu se facea in jur o liniste absurda, de parca si ingerii si totodata demonii il ascultau, il traiau. Pe urma la o alta manifestare poetica l-am intalnit din nou. De aceasta data eram cu cu studentul Ciprian Soptica (acum isi pregateste licenta in filosofia lui Popper), era sarbatoarea poeziei odata cu sarbatoarea crestina Buna vestire si tot atunci era si festivalul comemorativ Ronald Gasparic. La finalul evenimentului s-a facut o slujba religioasa si atunci a trebuit sa atingem toti bucatele de pomana. Eu si Ciprian nu am ajuns pana la preot asa ca am preferat sa il atingem pe poetul Cezar Ivanescu. Amandoi am simtit energia calda acoperita de haina sociala a poetului Ivanescu. L-am mai intalnit de cateva ori pe urma si pe strazile iesene, de multe ori pe Copou, acolo unde isi avea sediul Editurii pe care o conducea (Junimea). Ultima data l-am intalnit din nou la festivalul Gasparic, anul acesta. Atasez in memoria marelui poet cateva fotografii facute la ultima lui iesire publica si un film (cam tremurat, ca nu altfel poate sa iti fie spiritul atunci cand il asculti pe Ivanescu).

Sute de ieseni dorm cu Irina Schrotter

Chiar daca in urma cu aproape o saptamana creatoarea de moda, Irina Schrotter s-a retras din cursa pentru fotoliul din Palatul Roznovanu asta nu ii impiedica pe sutele de ieseni care au primit din partea fostei candidate independente pentru primarie sa doarma cu tricourile semnate marca Irina Schrotter. Probabil, un somn cu tricoul Irinei nu poate sa iti aduca decat vise placute si ideea ca cineva care iubeste Iasul... atat de mult... renunta sa-l mai confiste. Iata, mai jos un fotoreportaj cu studenti care viseaza la un iasi academic, un Iasi marca Irina...

Iar asta nu e tot. Zilele trecute, chiar d eziua lui onomastica edilul Iasului, Gheorghe Nichita a primit un tricou marca Primarie pe care scrie "Cea mai mare bucurie... Nichita... un nou mandat la primarie"... sa inteleg ca pana si colegii ii doresc somn si vise placute... penturu un nou mandat?

Echipa Radio Hit va ureasa un Paste Fericit

Unii politicieni au inceput campania electorala cu viteza, iar altii stau lipiti de stapli si cosuri de gunoi

Fie ca ies in strada, fie ca apar la televizor, sunt auziti la radio sau trimit comunicate de presa catre ziare, majoritatea dintre candidatii atat pentru fotoliul din Palatul Roznovanu cat si pentru cel din Consiliul Judetean s-au gandit ca este mai bine daca iesenii i-ar cunoaste si sin alte surse. Si cum politicianul roman e priceput la multe, fiecare dintre concurentii politici incearca sa se faca remarcat prin diferite metode. Daca in urma cu cateva luni bune creatoarea de moda Irina Schrotter, candidata independenta la Primaria Iasului umplea strazile orasului cu panouri pe care vedeai mare, colorat si clar chipul ei alaturi de numele ei, dar si al orasului, sau masini marca Daewo Matiz cu acelasi mesaj de iubire fata de iasi, mai nou actualul ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei, candidat din partea PNL la primaria iasului s-a gandit ca si chipul lui ar putea umbla pe strazile iasului cu cativa km la ora inainte de campania electorala. Daca Irina Schroter isi face campanie electorala mizand mai curand pe ideea de brand al companiei de moda pe care o conduce, Adomnitei arata pe fata ca e in campanie, deorece se vede foarte clar mesajul politic venit din partea partidului. Nu departe este si Cristian Dobre, candidatul pentru sefia CJ iasi, tot din partea PNL, s-a gandit ca isi poate face cunoscut numele si culoare politica (fara a mentiona insa partidul de aceasta data) folosindu-se de stalpi, de masini parcate, de ziduri si de ce nu de cosurile de gunoi ale municipalitatii. Desi campania incepe pe 2 mai iata ca la Iasi o serie dintre politicieni au inceput cu o luna mai devreme, chiar daca legea nu le permite acest lucru.

Cu famfara militara si cuvintele cronicarilor a fost lansat proiectul Iasi 600

In urma cu doar cateva ore a avut loc deschiderea oficiala a programului "Iasi 600" prin dezvelirea statuii domnitorului Alexandru Lapusneanu, de pe aleea cu acelasi nume. Dupa slujba de sfintire a bustului Domnitorului Moldovean au luat cuvantul reprezentanti ai lumii academice si culturale iesene, primarul Gheorghe Nichita, dar si actorul Petrica Ciubotaru, care a oferit sutelor de ieseni prezenti la eveniment momente artistice. „In primul rand multumesc celor care au participat la acest moment oficial delansare a programului Iasi 600, le multumesc si celor care m-au ajutat sa aleg momentul pentru ca dezvelirea statuii lui Alexandru Lapusneanu, cel care a adus capitala Moldovei de la Suceava la Iasi in 1564 este cu adevarat un moment deosebit pentru un asemenea program care legat de cei 600 de ani de istorie si de cultura, de atestare documentara. Speram ca din aceasta clipa toate evenimentele noastre care vor avea loc sa fie cunoscute de catre ieseni. Este remarcabil faptul ca au venit oameni de cultura, au fost similitudini intre momentele importante ale istoriei Iasului vechi si cel de astazi, iar cuvintele criticului Alexandru Ciuca sunt exceptionale – locuim in istorie si facem istorie” a declarat primarul Iasului, Gheorghe Nichita. Evenimentul a fost marcat si de prezenta Famfarei Militara a Casei Armarei. Dupa ceremonia de dezvelire si cea religioasa a bustului Domnitorului Al. Lapusneanu reprezentanti municipalitatii si ai societatii culturale iesene au plecat spre padurea Al. Lapusneanu, pe strada C.A. Rosetti si au plantat copacul cu numarul 600 al padurii, ca simbol al celor 600 de ani de atestare documentara a Iasului. In aceasta seara in Piata Palatului Culturii municipalitatea ieseana a pregatit un show special de lasere, lumini si foc de artificii, incepand cu ora 20 si 30 de minute.
Lansarea programului Iasi 600 nu a ramas fara ecouri politice. In urma cu mai bine de o luna creatoarea de moda, Irina Schrotter, candidata independenta la primaria Iasi a criticat dur acest proiect considerandu-l fara o viziune clara in organizarea eveniomentelor culturale ce au fost programate si anuntate de muncipalitate pentru anul aniversar. Insa principalele acuzatii ale politicienilor ieseni sunt legate de intarzierea cu care a fost lansat acest proiect. Ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, candidat din partea PNL la Primaria Iasului a declarat in cadrul conferintei de presa de ieri, organizata la sediul biroului electoral al partidului, ca municipalitatea nu face nimic ca iasul sa iasa in evidenta anul acesta. El a atacat actuala conducere a primariei ca nu gestioneaza bine fondurile alocate pentru programul aniversar si a mai precizat ca Iasul pentru a deveni o capitala trebuie sa se dezvolte pe trei axe principale: economic, universitar si cultural. „Ne dorim sa recladim capitala asa cum a fost ea in orasul nostru, Iasul sa redevina capitala. Am lansat discutia cum sa readucem Iasul in pozitia de capitala pe trei axe: Iasul capitala economica, apoi Iasi capitala universitara astfel Iasul trebuie sa aiba in continuare al doilea centru puternic universitar din tara, dupa Bucuresti, si nu in ultimul rand iasul capitala culturala. Din pacate la aceasta ultima axa, proiectul Iasi 600 care ar fi putut fi o excelenta oportunitate de a ne afirma pe plan national si international a fost si este un esec. Am pornit cu stangul, din punctul meu de vedere, conceptual a fost gandit gresit si iata astazi la patru luni de zile de la inceputul anului 2008 Iasul 600 este un proiect care are toate semnele de esec” a delcarat Ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, candidat din partea formatiunii politice PNL Iasi pentru primaria Iasului.
Reactii au venit si din partea europarlamentarului Dumitru Oprea, candidatul PD-L la primaria iasului care s-a declarat nemultumit de organizarea acestui eveniment. Dumitru Oprea a declarat ca municipalitatea ieseana ar fi trebui sa inceapa manifestarile legate de Iasi 600 inca din primele zile ale anului 2008, si nu dupa 4 luni. Acesta mai acuza actuala conducere a primariei ca foloseste proiectul iasi 600 nu in scop aniversar, ci electoral. „Este un calendar nou al Iasului, 1 ianuarie 2008, dupa primarul Nichita incepe pe 18 aprilie 2008. Eu contest faptul ca i se confisca istoria Iasului, pentru ca sunt probe evidente ca Iasul nu e de doar 600 de ani, dar aici vor interveni specialistii care au de confirmat acest lucru, daca nu au si facut-o deja. Daca totusi este un ancare atesta documentar acesti 600 de ani sarbatoarea trebuie sa aiba loc tot anul si nu cand are interes primarul. El de fapt l-a declarat asa ca sa poata sa isi faca anul electoral cu acesta ocazie folosind banul tuturor iesenilor. Sunt peste 20 de milioane de euro aruncati peste gard. Proiectele planificate in perioada 1 ianuarie / 18 aprilie nu s-au implinit si asta inseamna o economie de bani pentru ieseni, o bucurie pentru ei, dar daca reporteaza sumele in perioada de campanie este o alta palma data iesenilor” a declarat Europarlamentarul, Dumitru oprea, camndidatul formatiunii politice PD-L la primaria Iasi.
De partea cealalta, reprezentantii municipalitatii iesene considera ca sunt suficiente 6 luni de manifestari culturale inainte de ziua aniversarii orasului, care va avea loc pe data de 6 octombrie. „Nu e o intarziere cum cred unii, nu e dupa un semestu, nu dupa patru luni, ci este cu sase luni inainte de ziua iasului. Perioada de sarbatoare este luna octombrie. Noi am inceput acumin prilie, cu sase luni inainte de marele eveniment pentru a ne bucura mai mult, pentru a a avea 150 de evenimente si nu unul singur. Nu era obligatoriu ca iesenii sa simta sarbatoarea Iasi 600 inca din primele luni ale anului, nu ne-am propus sa avem actiuni de la 1 ianuarie pana la 31 decembrie. Noi ne-am propus sa avem actiuni culturale pentru Iasi 600 inainte de sase luni pentru ziua Iasului. Nu vad primele patru luni ale anului pierdute, putem spune ca am inceput sarbatoarea cu sase luni, asta e partea pozitiva, insa am inceput timid acum o luna de zile. Evenimentele care s-au desfasurat acum o luna de zile au fost tot sub egida Iasi 600.” a declarat Directorul de Programe din cadrul primariei Iasi, Cosmin Coman. Insa, daca ne adum bine aminte chiar in noaptea de revelion edilul iasului a nuntat ca intrarea in noul an inseamna intrarea in anul aniversar al iasului. Un alt moment in care a fost anuntat si lansat proiectul Iasi 600 de insusi primarul Iasului a fost ziua lui Eminescu, cand in sala Pod Pogor Fiul, alaturi de oamenii de cultura ai Iasului edilul lansa cu talanga junimista marele proiect aniversar.
Pentru programul Iasi 600 municipalitatea ieseana a pregatit un buget de peste 20 de milioane de euro. Acesti bani vor fi directionati catre institutiile partenere la proiectul iasi 600 de catre Casa de Cultura Mihai ursachi. Conducerea institutiei considera ca anul 2008 va fi un an mai dificil, pentru ca multe din proiectele culturale vor fi interpretate ca fiind strategii electorale. „Noi suntem disperceratul de fonduri. Pentru casa de cultura Mihai Ursachi e o pozitie destul de incomoda, simtim presiuni atat din partea celorcare beneficiaza, cat si din partea celor care dau acesti bani. Eu sper sa ducem la bun sfarsit aceasta actiune. In aceste prime patru luni al anului aniversar au fost cateva actiuni, insa eu sper ca iesenii de acum inainte sa simta sarbatoarea iasului. Pacat ca anul aniversar se suprapune si cu anul electoral pentru ca evenimentele chiar daca nu o sa se amestece, sau o sa se amestece, o sa fie privite din prisma politica. Daca ar fi fost un an lejer din punct de vedere politic cred ca ar fi fost cu totul altfel atmosfera chiar si pentru noi ca dispercer de fonduri.” a povestit directorul Casei de Cultura „Mihai Ursachi”. Printre principalele vevenimente ce vor avea loc anul acesta la iasi in cadrul programului aniversar amintesc de concertul dinaintea alegerilor locale a lui Goran Bregovici, pe 9 mai, festivalul inernational de Neoavangarda din perioada 4-8 iunie organizat de Asociatia Culturala „Feed Back”, Festivalul de Film European si multe altele.

Ia`si asculta radio HIT pe 94,9 FM sau pe http://www.radiohit.ro/

subestul saptamanii la Hit Report

Vor fi mai multi calatori in tramvaie... din octombrie

E anul fara numar pentru reprezentantii municipalitatii iesene. Cu siguranta cei peste 80 de mii de studenti din Iasi au un vot gras de dat si cum altfel poate fi el castigat daca nu ii dai studentului ceea ce-l doare, gratuitati. Mai subtil sau nu municipalitatea le-a promis o reducere la transportul public comun, ba chiar si fonduri pentru proiecte, insa cele mai multe dintre acestea isi vor avea culoarea abia din toamna acestui an, adica dupa alegerile locale ce vor avea loc in vara. Sedinta de astazi desi pare a fi un reziultat favorabil pentru studenti, ea are cotele si intentiile ei bine definite. Imi aduc bine aminte ca in urma cu mai bine de sase luni am am stat de vorba cu un reprezentant al unei Asociatii studentesti si era pregatit sa iasa in strada. Dupa alte cateva luni mai aflu ca in sfarsit reprezentantii municipalitatii accepta sa poarte dialogul mult asteptat. Studentii au stabilit o inatlnire atat cu edilul municipalitatii, cat si cu cei din Consiliul Local, insa pentru a nu se interpreta politic aceasta intalnire a fost amanata pentru ziua de astazi cand primarul a dat fundita rosie deoparte si s-a intalnit cu studentii. In urma negocierilor de astazi studentii au primit promisiuni, atat de multe incat nici cei 20 de reprezentanti ai organizatiilor studentesti nu stiu sa le mai numere. Asadar anul fara numar incepe sa isi faca simtit ritmul si in randul tinerilor votanti.

Studentii au primit unda rosie la reducere pentru transportul public

In urma cu putin timp s-a incheiat intalnirea dintre reprezentantii celor 20 de organizatii studentesti si liderii municaplitatii iesene. In Sala Mare a Palatului Roznovanu studentii si-au pus lista de probleme pe masa, obtinand in urma negocierilor aproape 80 % din revendicari. Printre revendicari studentii ieseni cereau acoperirea statiilor de tramvai din zonele campusurilor studentesti si a univesritatilor, gratuitate pe transportul public, dar si acordarea unui fond anual din bugetul local pentru proiecte studentesti. “In primul rand putem spune ca am obtinut acoperirea statiilor de tramvai, hotarare care a trecut deja prin Consiliul Local si am cerut primarului expres ca pana la 1 octombrie, cand incepe noul an statiile sa fie acoperite. Ne referim la statia din fata caminului T 17, ce de la Universitatea Cuza, cea de la Stadionul Emil Alexandrescu si Rond Agronomie. In ceea ce priveste infiintarea Centrului Consultativ Copou care sa fie un partener de dialog pentru Consiluil Local ni s-a promis ca ni se va aloca un spatiu la Casa de cultura Mihai Ursache unde san e intalnim si de acolo sa inaintam toate problemele spre solutionare catre Consiul Local. In ceea ce priveste transportul in comun municipalitatea nun e-a acordat gratuitate in schimb ne-a propus varianta unui abonament de 12 lei lunar, un abonament pe toate liniile propunere pe care am acceptat-o dar vrem sa vedem si o hotarare palpapila a Consiliului Local pentru a fi siguri ca acest abonament va fi viabil la inceputul urmatorului an universitar” a declarat presedintele Alianta Studentilor Romani, Ionut Ganju. In urma negocierilor de astazi studentii au mai obtinut si un buget de aproape 500 de mii de ron pentru proiecte studentesti. Alaturi de studenti la negocieri au participat atat rectorii universitatilor iesene, dar si menegerii serviciilor publice municipale. Liderii studentilor au anulat astfel protestele pe care le aveau programate pentru aceasta perioada mai de bine de sase luni. "Urmeaza ca universitatile sa incheie un protocol cu RATP, iar apoi noi vom analiza daca pentru acordarea acestor abonamente trebuie emisa si o hotarire de consiliu local", a declarat primarul Gheorghe Nichita.

Oamenii de poveste premiaţi in templul lui Creangă

Cei mai buni scritori de poveşti au fost premiaţi in această zi pe treptele templului poveştilor din Iaşi, Casa memorială a lui Ion Creangă, Bojdeuca din Ţicău. Astfel, scriitori din toate colturile tării, dar şi din străinătate atât copii, cât si adulţii au trimis către juriul Concursului Naţional de Creaţie Literară « Ion Creangă » din Iaşi poveşti in care fiecare a încercat să arate cât de necesare si frumoase sunt poveştile din toate timpurile. Unii dintre concurenţi au trimis si cate 3 sau 4 poveşti pentru a intra in competiţie, astfel încât poştaşul a trebuit să aducă juriului format din şase scriitori de talie ieşeană aproape 20 de kilograme de pagini de poveşti. Dacă ieri copii au desenat pe asfalt personaje din lumea imaginară a lui Ion Creangă, astăzi cei prezenţi la sărbătoarea celor 90 de ani de poveste la Bojdeuca din Ţicău au avut ocazia să îl audă in persoana actorului ieşean Dionisie Vitcu pe marele scriitor, Ion Creangă. Laureaţii concursului naţional de creaţie literară „Ion Creangă” au fost Andreescu Constantin din localitatea Salon, Judeţul Neamţ la secţiunea copii, iar la secţiunea adulţi, laureata a fost Graţiana Gabriela Lăzărescu din Bucureşti care a primit marele Premiu Ion Creangă al Uniunii Scriitorilor, Filiala Iaşi. Toţi concurenţii câştigători vor fi publicaţi în antologia a X-a a concursului „Cele mai frumoase poveşti la Bojdeucă”.

Un debut de succes pentru o bucureşteancă venită pentru prima data la Iaşi cu primele poveşti

„Sunt pentru prima dată la Iaşi, sunt pentru prima dată în postura de a lua un premiu pentru scriitură. Am scris pentru prima dată poveşti le-am trimis şi am câştigat premiul cel mare. Este o bucurie nemărginită, întreită nu doar a premiului, ci a locului în care mă aflu pentru că nu am fost niciodată la Bojdeucă şi pentru că este un loc încărcat de vibraţie şi de poveste şi pentru că sunt pentru prima dată la Ieşi şi este un oraş încărcat cu energie puternică literară. Am trimis spre concurs două poveşti, iniţial era una, însă în timp ce scriam mi-am dat seama ca sunt două poveşti şi le-am trimis pe amândouă pentru că am considerat că sunt ca două surori şi mă gândeam că una s-ar supăra dacă trimit una si nu pe cealaltă sau de ce nu pe amândouă. Sunt două poveşti care nu sunt chiar surprinderi ale momentelor din viaţa noastră de zi cu zi, nu sunt poveşti către modernism, nu sunt poveşti aşa cum unii copii s-ar aştepta să fie pentru că nu sunt poveşti SF sau eroi din desene animate. Bucuria mea este mare pentru că aceste poveşti vor apărea la următoare ediţie intr-o antologie şi atunci copii vor avea ocazia să le citească. Una din ele se numeşte „Fetiţa cu parul roşu din oraşul fără colţuri” iar cealaltă se numeşte „Un băieţel şi cântul lui înaripat” şi amândouă au ca temă eternul sentiment care îl preocupă pe om dintotdeauna: iubirea, dragostea” a declarat laureata marelui premiul al concursului de creaţie literară, Graţiana Gabriela Lăzărescu.


20 de kilograme de poveste în 2000 de pagini la mana unui juriu de şase oameni

„Această sărbătoare este deja o tradiţie. De 42 de ani se fac aceste zile a Bojdeucii. Am făcut această sărbătoare mai deosebită faţă de alţi ani şi pentru faptul că în aceste zile se împlinesc 90 de ani de la inaugurarea Bojdeucii, fiind de fapt primul muzeu memorial literar din România. Ieri am lansat si cartea „Acasă la Ion Creangă – Povestirea Bojdeucii din Ţicău la 90 de ani”. Ieri am avut peste 100 de copii care au desenat pe asfalt personaje din opera lui Creangă. Suntem în casa poveştilor, în casa în care Creangă a trăit aproape 20 de ani, casa in care a scris aproape toate poveştile şi Amintirile din copilărie. În urmă cu 15 ani ne-am imaginat un concurs şi am zis că aici trebuie să fie centrul poveştilor aşa cum era pe vremea lui Creangă. De 15 ani oamenii ne scriu poveşti şi le trimit la acest concurs. Este singurul concurs naţional de poveşti. De la am la an ne cresc numărul participanţilor, dacă în 1994 au fost 50 de autori de poveşti, astăzi, la această ediţie, a XV-a au trimis peste 200 de autori din peste 70 de localităţi din ţară şi din străinătate. Românii care pleacă, din dor de poveste de ţară, de bunici scriu poveşti şi le trimit acasă la ele, la Bojdeucă, iar astăzi s-au anunţat cele 39 de premii, atât la copii cât şi la adulţi. Poştaşul nu a mai putut să aducă plicurile cu poveşti pentru că la un moment dat se făcuseră o cantitate de peste 20 de kilograme de plicuri. Peste 200 de pagini au citit juriul format din membrii ai Uniunii Scriitorilor. Au fost premiate atât texte cu iz clasic, dar multe dintre ele au fost şi din acelea cu iz contemporan” a declarat scriitorul şi muzeologul Bojdeucii din Ţicău, Constantin Parascan.

Tot în cadrul manifestărilor aniversare de astăzi au fost lansate şi volumul al IX-lea „Poveştile de la Bojdeucă” şi volumul „Cele mai frumoase poveşti la Bojdeucă”, apărute cu sprijinul municipalităţii. Evenimentul ajuns deja la cea de-a XV-a ediţie a fost organizat sub sigla programului cultural aniversar Iaşi 600, iar printre membrii juriului au fost scriitorii Constantim Dram, Călin Ciobotari, Ion Muscalu, Constantin Parascan, Valentin Talpalaru şi Radu Tătărucă.

Lucruri trecute prin timp scoase la vanzare contratimp

Drepturile asupra acestor fotografii imi apartin. Paul Gorban