Părintele Dumitru Stăniloaie - Despre Iubirea Impersonală

Discursul liturgic în lirica lui Ciprian Iulian Şoptică

Sunt cunoscute disputele contemporane pe tema locului lui Dumnezeu în poezie, în filozofie, în viaţa omului şi în univers, iar cele mai multe dintre acestea se duc în mediile universitare şi în rândul oamenilor de litere. De la proclamarea morţii lui Dumnezeu, prin gura personajului profetului Zharatrustra creat de Fr. Nietzsche, la sfârşitul secolului trecut, filosofii şi poeţii s-au împărţit în două tabere, una care a acceptat despărţirea de Dumnezeu şi cealaltă care crede în continuare necondiţionată în prezenţa acestuia. Pentru a fi siguri că nu se înşelă, cei din prima tabără au ridicat laboratoare speciale pentru a demonstra prin calcule metalogice, chimice, fenomenologice sau de oricare altă natură epistemologică, depărtarea lui Dumnezeu, prin moarte, de Om sau chiar absenţa acestuia dintotdeauna. Evenimentele din ultimul secol, fie ca vorbim de cele istorice, suma războaielor mondiale şi a celor politice sau religioase, fie ca vorbim de saltul ştiinţific sau de descoperirea unor noi spaţii locative în univers, fie că avem în atenţie noile paradigme ale culturii de masă sau cele ale deconstrucţiei, ne arată că este nevoie de a găsi soluţii globale sau locale pentru a-l reaşeza în sufletul omului pe Dumnezeu. Basarab Nicolescu, teoreticianul Transdisciplinarităţii, realizează în Teoremele poetice o ecuaţie magică de care omul contemporan ar trebui să ţină cont, Ştiinţă + Iubire = Poezie, o ecuaţie din care necondiţionat apare relaţia cu Dumnezeu. Şi dacă mergem mai departe şi spunem tot ca acest fizician al particulelor elementare că o crimă împotriva poeziei provoacă toate celelalte crime, suntem tentaţi să spunem că o crimă împotriva poeziei provoacă moartea lui Dumnezeu. Sunt filosofi şi oameni de litere care înţeleg că arta şi discursul artistic trebuie să aibă ca fundament frumosul şi adevărul, că acestea nu sunt neapărat dependente de limbajul porno sau de estetica urâtului. Chiar dacă secolul nostru pare a fi unul mortifer în care Dumnezeu, Universul şi ideologiile mor, Ciprian Iulian Şoptică, absolvent al Facultăţii de Filozofie din Iaşi, masterand în curs la aceeaşi facultate, preocupat de domeniul filosofiei culturii şi a cultelor, autorul cărţii de eseuri „Trăind în iluzia superiorităţii”, a debutat editorial cu volumul de poeme „Dumnezeu n-a murit” la Editura Gens Latina din Alba Iulia, în 2009. Din primele pagini ale volumului de poeme ai senzaţia că ai intrat într-o biserică în care toate icoanele plâng, asta pentru că lumea fizică, în care poetul trăieşte, pare a fi în apocalipsă. Sentimentul finitudinii te urmăreşte pe tot parcursul cărţii, chiar şi acolo unde poetul are în atenţie tema iubirii, a universului, a golului şi a luminii. Imaginile biblice alături de iconografia intimă, poetică a lui Ciprian I. Şoptică alcătuiesc, în fond, planul ontologic al autorului. Acesta este convins că lumea care „s-a împrăştiat ca pulberea cenuşii” poate renaşte întru iubire şi lumină „din cântecul păsării-lotus”. Iată ce spune poetul în Plagiile Egiptului: „Ce este lumea? Dacă nu, / apa împuţită de sânge a Nilului. / Ce sunt oamenii? / Dacă nu grămada de broaşte a Egiptului, / Dacă nu ţarina cu ţânţari? / …/ Vântul de la răsărit a adus şi el lăcuste, / Iar mâna lui Moise, întinsă spre cer, / A adus întuneric trei zile peste tot pământul. / Pe noi însă ne-a atins degetul lui Dumnezeu. / Astfel că negura s-a făcut pentru unii întuneric / Iar pentru ceilalţi lumină.” Poemele lui Ciprian I. Şoptică pot fi privite când nişte fotograme apocaliptice ale lumii înconjurătoare, când nişte rugăciuni ale unui călugăr care-şi înţelege menirea şi care „gândind la iconomia scumpă a harului” se leapădă de făgăduinţa înşelătoarelor libertăţi. Asemenea poetului călugăr Gheorhe Simon, sau asemenea poetului bucureştean Florin Caragiu, Ciprian I. Şoptică scoate din tot ceea ce-l înconjoară semnul dumnezeirii. Dacă pe Florin Caragiu îl găsim căutând în această suburbie a cerului pe Dumnezeu chiar şi în catacombele postmodernismului, pe poetul, aici în discuţie, îl descoperim în săvârşirea actului liturgic. Planul poetic coincide cu planul misionar, poezia lui este un crucifix împotriva culturii asemuită cu vipera pe stânci. Poetul se descoperă ca orice călugăr al versului în păcatul creatorului. El caută mireasma care să-i ucidă „gândul barbar”. (Sunt singur în lume, Doamne), „Tragedia culturii o simt în piept, / Când prin creaţie mă-ndrept / Către tine, ca un ateu al urii. /…/ Fără de Tine, Doamne, / Urâtul şi scârba / se vor cuibări în noi, / Precum vipera în stânci. / Cultura lumii, / În toată zarva ei, / Fără credinţă-n Tine, / E un măreţ eşec.”În ciuda discursului liturgic (cum uşor se poate observa şi aici, „Nu te uita, Doamne, la faţa mea / Întăreşte-mi inima / Fă-o altar, în care Duhul Tău / Cu putere pogorî-va), care se simte mai puternic decât cel liric, avem de a face cu o poezie uşor ironică. Autorul crede că în lupta cu „vrăjmaşul” trebuie să îşi păstreze mintea şi sufletul treaz şi că, interpretarea ironică a unor fenomene ale lumii îi poate ţine trează conştiinţa. (Bărbaţii viitorului) „Deşi vor căuta cu entuziasm fericirea din urmă, / Iubirea bărbaţilor cu plete de plastic, / va fi doar o eliminare de sămânţă / În cabinete de reproducere. / Femeile lor cu sâni de granit, / Învelite-n celofan, / Conectate la o lume a fericirii, / Eliberate de chinul facerii, le vor naşte copiii / din mădulare de cauciuc legate cu sârmă.”Lecturile filozofice din autori precum, Lucian Blaga, Immanuel Kant, Friedrich Nietzsche, Sfinţii Părinţi, Albert Camus, Nicolai Berdiaev sau iconoclaştii ruşi (Paul Evdokimov şi Vladimir Losski) l-au inspirat pe poetul care se caută în toate ipostazele lui Dumnezeu arătate prin Creaţie. Ciprian I. Şoptică hipostaziază creaţia lui Dumnezeu şi îi conferă acesteia valorile realităţii, atât imediate cât şi cosmice. El descoperă în realitatea imediată un Om nou, un Om predispus autodistrugerii. (Mergând pe calea creaţiei) „…/ Pătruns de chemarea mistică / Şi de extazul creator, / Omul a început să primească / O nouă conştiinţă, / O nouă mişcare în Univers. // Călătorind din cosmos în cosmos / Şi din piatră în piatră, / Până la ultimul Pământ, / Omul a aflat, în sfârşit, / O nouă lumină, / O nouă cale către Adevăr: / Calea sfântă a creaţiei. / Ea a început odată cu chinurile lui Nietzsche, / Cu dorinţa lui / De a deveni supra-om. / Coborând de pe calea sfinţeniei, / Omul va trebui să urce, / De acum înainte, / Pe noua cale a genialităţii. / Ea este un altfel de lepădare, / Un fel de dezamăgire. / În sfârşit, sub bolta senină, / Un alt om, o altă lumină.” Acest sentiment de finitudine al istoriei şi al ultimului om, ca la Francis Fukuyama, îl face pe poet să spere într-o nouă reîntâlnire cu lumina, cu iubirea, oferindu-i acesteia o viziune originală. Pomul cunoaşterii biblice devine pomul reîntoarcerii la om, pomul Omului nou, locul de întâlnire întru (re)cunoaştere şi (re)găsire. (Copacul întâlnirii) „De câte ori / Mi-o închipui pe Eva, / Aşteptându-l pe Adam / Sub copacul cunoaşterii / Binelui şi răului, / Cel răsădit / Nu se ştie cum, / Undeva în mijlocul Raiului / La malul râului Vieţii, / Nu se poate să nu spun: / Copacul acesta / E însuşi copacul / Întâlnirilor / Primordiale, / Emblema sfântă / A îndrăgostiţilor, / Şi mausoleu al iubirii /…/ Unui nou început.”Nu ne mai rămâne decât ca, acum, la sfârşitul acestei liturghii lirice, să spunem că Ciprian Iulian Şoptică ne invadează, asemenea îngerilor de pe icoanele catapetesmei, privirile blânde „din care izvorăşte / ca o izbândă, / eternitatea calmă”, că ne vom putea „pitula în pământ / asemenea unui pui de porumb, / scuturând în noi / întru rodnicie, / eterna sămânţă a facerii” sau că odată cu el putem alege între „pământ de întuneric” şi „pământ de lumină”.

Se lanseaza "Absolut Cultural"

Asta înseamnă că pe 23 aprilie, când este şi Ziua Naţională a Bibliotecarului, la Memorialul Ipoteşti – centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” începând cu ora 13, după cuvântul de deschidere, vor avea loc o proiecţie de manuscrise şi fotografii din Fondul Documentar al Bibliotecii Naţionale de Poezie, expoziţii de carte, dar şi lansarea oficială a revistei de cultura şi sinteză, ABSOLUT CULTURAL (format tiparit 282 pg., ediţia CD-ROM, a Suplimentului literar "Raftul de poezie" şi în format web www.absolutcultural.ro), editor fondator poetul Augustin Eden.

Observator cultural la Iaşi

vezi detalii despre eveniment pe www.observatorulcultural.ro

Concursului literar Nora Iuga

Concursul literar Nora Iuga, Oneşti, 2 februarie 2010 – 2 iulie 2010
Regulament şi precizări necesare:
1. Concursul se desfăşoară în perioada 2 februarie 2010 – 2 iulie 2010. Textele primite după data limită nu vor mai fi acceptate în concurs.
2. Concursul literar Nora Iuga se desfăşoară pe două categorii de vârstă:
a. pentru scriitorii cu vârsta de maximum 35 de ani, indiferent dacă au debutat sau nu. Dacă au debutat în volum, autorii trebuie să trimită câte 3 exemplare din acesta. Adresa pe care vor fi trimise cele 3 volume este mai jos, la punctul 7. Specificare: ori trimiteţi 3 volume (poezie şi / sau proză) ori trimiteţi grupaj de text (4 poezii şi / sau 2 proze scurte). Nu este secţiune separată pentru volum de debut.
b. pentru scriitorii cu vârsta de peste 35 de ani, indiferent dacă au debutat sau nu. Dacă au debutat în volum, autorii trebuie să trimită câte 3 exemplare din acesta. Adresa pe care vor fi trimise cele 3 volume este mai jos, la punctul 7. Specificare: ori trimiteţi 3 volume (poezie şi / sau proză) ori trimiteţi grupaj de text (4 poezii şi / sau 2 proze scurte). Nu este secţiune separată pentru volum de debut.
3. Concursul se desfăşoară pe două secţiuni: poezie şi proză scurtă, fără tematică (aşa cum a fost la prima ediţie). Participanţii pot trimite texte pentru ambele secţiuni. Se vor trimite 4 poezii (fiecare poezie să nu depăşească 3 pagini A4) şi / sau 2 proze scurte (fiecare proză scurtă să nu depăşească 5 pagini A4).
4. Textele vor fi editate în Word, caractere Corbel, litera cu mărimea de 16, şi vor fi scrise cu diacritice.
5. Textele vor fi trimise cu sistem motto prin e-mail la adresa: haisafurampepeni@yahoo.com. Textele vor fi însotiţe de o fişă de participare care va conţine câteva date personale: nume şi prenume, adresa, telefon, vârsta, o fotografie de rezoluţie mare, motto, e-mail, etc. Mottoul trebuie să apară pe fiecare pagină din concurs. Se va preciza secţiunea la care se participă (până în 35 de ani, peste 35 de ani).
6. Taxa de participare este de 20 lei pentru fiecare secţiune în parte. Dacă participaţi şi la poezie şi la proză scurtă, taxa de participare este de 30 lei.
7. Banii vor fi trimişi prin mandat poştal pe numele Gabriela Gîrmacea, la adresa: Centrul de Experienţe Pedagogice şi Culturale, strada Republicii, nr. 58, ap. 194, cod 601025, Oneşti, judeţul Bacău. Pe mandatul poştal există o rubrică numită “Loc pentru corespondenţă”. Această rubrică va fi completată cu menţiunea “Pentru Concursul literar Nora Iuga”. Întrebaţi la oficiul poştal cum se completează corect mandatul poştal şi rugaţi să verifice corectitudinea acestuia. Dacă este cazul, volumele de debut vor trebui trimise tot pe adresa precizată mai sus.
8. După ce trimiteţi banii, veţi primi confirmare de la noi. Aşadar, adăugaţi id-ul de messenger al lui George Chiriac: haisafurampepeni
9. Premiile vor fi anunţate ulterior, în funcţie de banii strânşi. Vor fi premii în bani: Premiul Nora Iuga, premiul I, premiul II, premiul III. Se vor preamia cele mai bune texte primite în concurs. Noi sperăm să ajungem la:

Premiul Nora Iuga – 1500 lei

Premiul I – 1000 lei

Premiul II – 600 lei

Premiul III – 400 lei
Pentru fiecare secţiune se vor anunţa câte 5 nominalizaţi, care vor fi invitaţi la Oneşti la premiere. Pe lângă premiul in bani, câştigătorii vor mai primi diplomă, cărţi, autografe de la membrii juriului, revista „Experienţe culturale, etc.
10. Juriul va fi alcătuit din 7 scriitori: Nora Iuga, Octavian Soviany, Miruna Vlada, George Chiriac, Moni Stănilă, Gabriela Gîrmacea şi înca cineva.
11. Premierea va avea loc la Oneşti, la sfârşitul lunii iulie. Câştigătorii vor fi invitaţi la un festival de 2-3 zile în care vom organiza lansări de carte, lecturi publice, workshop cu scriitori care au jurizat şi alte manifestări culturale. Data exactă a premierii va fi precizată ulterior (va fi după data de 15 iulie).
12. Nerespectarea regulamentului duce la excluderea textelor din concurs.
13. Dacă trimiteţi texte pentru concurs adăugaţi pe mess id-ul haisafurampepeni, pentru eventuale ştiri, informaţii, confirmări, etc.
George Chiriac & Gabriela Gîrmacea

CONTEMPORANIS te provoacă la teatru

Studenţii Universitaţii de Arte «George Enescu» din Iaşi organizează cea de-a doua editie a Festivalului National Studenţesc de Teatru Contemporan, „CONTEMPORANIS”.
CONTEMPORANIS este un festival studenţesc de teatru contemporan pentru studenţii facultaţilor de teatru din ţara şi din străinatate.
Festivalul va avea loc în perioada 22-26 aprilie 2010 în Iaşi, România.
Spectacolele trebuie să aibă în vedere autori contemporani, durata recomandată este de maximum 50 de minute, iar numarul membrilor din trupa să nu fie peste 10.
Selecţia se va desfaşura pe baza unui CD/DVD (piesa integrală sau secvenţe relevante) şi a informaţiilor referitoare la piesa şi trupă.
Se asigura cazarea invitaţilor şi trei mese pe zi, cheltuielile de transport urmând sa fie suportate de fiecare participant în parte.
Pentru a fi luată în calcul candidatura dumneavoastră, vă rugăm sa trimiteţi materialul până la data de 15 februarie 2010. Cu cât mai repede, cu atat mai bine!
Materialul trebuie să conţină :
DVD/CD care să conţină materialul integral sau secvenţe relevante din spectacol
Sinopsis-ul piesei
Un text care sa prezinte viaţa trupei şi maniera în care vedeţi participarea la acest festival (stil liber, scopul fiind promovarea participanţilor)
Lista membrilor participanţi
Cate 2 poze de participant pe adresa de e-mail a festivalului
Pentru mai multe informaţii privitoare la festival, nu ezitaţi să ne contactaţi. Vă vom răspunde în cel mai scurt timp!
Adrese de contact :
- contemporan_is@yahoo.com
- Vlad Socea mailto:contemporan_is@yahoo.com
- Cristina Bodnarescu mailto:shtufos@yahoo.com

mai multe vezi aici: www.contemporanis.wordpress.com

CaféKultour readuce cultura in spatii neconventionale

CaféKultour 2010ediţia a 5-a* concerte * proiectii de filme * lecturi * dezbateri * expozitii *9-30 aprilie

Cunoscut din anii trecuţi sub denumirea de "săptamâna cafenelelor", CaféKultour este un proiect care s-a născut din dorinţa de a valoriza spaţiile neconvenţionale ieşene şi de a aduce cultura mai aproape de publicul său.
An de an, CaféKultour s-a extins datorită partenerilor care au dorit să se asocieze la una dintre cele mai populare şi mai spectaculoase manifestări ale primăverii. Rezultatul este unul remarcabil: localurile ieşene - destinate socializării şi petrecerii timpului liber - se vor îmbogăţi cu elemente culturale, artistice şi de de reflecţie aparţinând unor culturi diverse: franceza, germana, austriaca, spaniola, italiana, portugheza, greaca, araba, româna.
Timp de 3 săptămâni, 10 cluburi şi cafenele din Iasi se vor transforma în locuri de manifestare a culturii locale şi internaţionale. Anul acesta, CaféKultour se va bucura de prezenţa unor artişti de cea mai bună calitate, din Franţa („Siam”, „Chameau”), Germania („Andi Maile’s Souljazz Project”) şi România („Nu & Apa Neagră”) şi de o bogăţie de genuri artistice : muzică (jazz, world music, psychedelic/experimental/folk, glam-rock), teatru, fotografie, film, literatură, etc.
A cincea ediţie CaféKultour este rodul unui parteneriat între centrele culturale cu sediul la Iaşi, lectoratele străine de la Universitatea "Al. I. Cuza", asociaţiile şi instituţiile de cultură din Iaşi. Proiectul se bucură de susţinerea partenerilor privaţi şi a Primăriei Iaşi.
Programul detaliat CaféKultour se gaseste pe site-ul: http://www.ccfiasi.ro/

Nr. 4, 2010, An VII, Revista literara Feed Back

Citeşte şi descarcă revista în format pdf de aici http://www.acfeedback.ro/revista/2010/Revista%20Feed%20Back%20nr.%204%202010/index.htm

Din Cuprinsul revistei:

Editorial
Daniel CORBU Noi şi Golgota pătimirilor

Tineri poeţi
Matei Hutopilă
Ioana Miron
Daniel Dobîrcianu
Marius Stefan Aldea

Cronica literara
Tudor Cristea
Hermeneutică şi simţire lirică (Liviu Ioan Stoiciu)
Monica Patriche
Florin Caragiu şi arta războiului din care nu se iese cu trofeie
Angela Nache MAMIER
Complexitatea umanului şi a subconştientului
Ciprian VOLOC
Posteritatea antumă a lui Grigore Vieru
Nicolae CĂRUNTU
Adevărata Poezie: Emil Iordache
Bogdan Baghiu
Liviu Apetroaie sau „Oglinda sumară”

Blitz-ul lui Eros
Horia Zilieru

Eseu
Daniel Bâlbă
Consideraţii telurice privind Spiritul Absolut hegelian şi Brahmān-ul hindus
Emilia Ivancu
Natura polivalentă a Nonei în drama “Tulburarea apelor” de Lucian Blaga

Teorii, idei, manifeste
Kurt SCHWITTERS,
„Manifest Arta proletară”, 1923
Raoul HAUSMANN,
„Consideraţii obiective despre rolul dadaismului”, 1920

Proza
Leonard Ancuţa Infernul
Ştefan Doru Dăncuş Daniel

Poezia
Virgil Diaconu
Aurel Dumitraşcu
Valeriu Matei
Paul GORBAN

Remember
Ion Chichere

In memoriam
Cezar Ivănescu

Portrete critice
Daniel Corbu, Radu Florescu. Gnoza lirică, povara memoriei sau juenalele apocalipsei pe termen scurt
Biblioteca de poezie
Alain Bosquet

Galaxii lirice
Roberto SANESI
Edmond JABÈS

Interviu
Cezar Ivănescu în dialog cu Ana Barton

Promo libris
Ion MUREŞAN, Adrian DINU RACHIERU, Rozina VAUM, Corneliu DRESCANU, Daniel CORBU

Suplimet Feed Back
Velimir HLEBNIKOV,
Cel chemat să dea nume