luni, 15 octombrie 2007

Profeţia condamnării - poem de Ciprian Iulian Şoptică

Vom trimite bucăţi de speranţă
către lumina întunericului,
şi atunci din indiferenţa cerului
vor cădea condamnările la moarte.

Nimic nu va rezista forţei învierii.
În spatele dezamăgirii
se vor simţi răstignite durerile omenirii.

Procesul sărmanelor stele
se va termina în curând,
vor căta în zadar către iele
copiii flămânzi de cuvânt.

Vom plânge în sine tăcutului gând,
de-a fierbe zăpada în sânge
deştepta-vom iarba din somnul creşterii,
cu pumnul de piatră vom strânge
sudorile morţii lui Christ.

Acolo unde râul în ceaţă-şi hrăneşte
cu bucurie, somnul şi peştii cu vis.
Înpreună cu Ciprian Şoptică în centrul vechi al Botoşaniului, lângă zidul plângerii ;)

Un comentariu:

Paul von Gorban spunea...

Cipriane este un poem reusit. In acest sens l-am pus pe acest blog. Mai astept asa texte din partea ta. Cu stima Paul Gorban