nu mai ştiam unde este aşezată casa mea
uitasem să întorc ceasul din vârful degetelor
ca şi cum toate bătăile de limbă
au intrat în muşuroi pentru hibernare
am luat-o aşa din stradă în stradă
până am găsit o cutie de carton pe care scria
ordin de evacuare din pielea aceasta
începând cu ziua de mâine
ce bine că mai pot dormi o nopate
în stomacul acesta de femeie
ca într-o scorbură de castan
mi-am spus când am văzut
certificatul meu de libertate
de mâine
sub tălpile mele
un copil va desena pe asfalt o casă
un castan şi o cheie
pe aripile unei păsări albe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu