Cu porii deschişi pe fruntea lui Dumnezeu

viaţa mea
un semn de carte
pe fruntea lui Dumnezeu
încărcată de amprente
ce îşi duce chipul sus pe raft

nu e o închipuire
toate venele mele
au rădăcini bine hrănite
de stânci
sunt o tulpină deschisă
o operaţie
ce îşi aşteaptă drujbarul
tălpile
lui trebuie să fie
o adiere de vânt
sau un val de nisip
în gura timpului

viaţa mea
seamănă cu doamna
care naşte
întinsă pe iarbă
sorb
din pântecul pământului
prima lumină
şi devin umbră
cu porii deschişi
pe fruntea lui Dumnezeu