Salonul de literatură Zero+. Ediţia a II-a

„Salonul de literatură Zero+”, care s-a ţinut joia trecută la Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul” din Iaşi, continuă. Cel puţin aşa anunţă organizatorii: Muzeul Literaturii Române, filiala ieşeană, revistele Timpul, ALECART şi Zon@ Literară. În aceeaşi formulă moderatorii, scriitorii, Mirel Cană, Liviu Antonesei şi Şerban Axinte vor încuraja participanţii să discute pe textele poetului Vasile Iftime şi ale prozatoarei Ana Săndulescu. Aşadar, joi, 22 noiembrie, la ora 18 fix, când ceasul Palatului Culturii se va auzi peste oraş, la Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul” vor fi deschise fişele de lectură ale „Salonului de literatură Zero+”. Dar să vedem cine sunt cei care citesc.

Vasile Iftime vine de la Botoşani, să aducă în cadrul “Salonului de literatură Zero+”, blestemul lui Eminescu, poezia, care, se pare, că-l urmăreşte şi pe el. Dar, din biografia poetului aflăm că tot a avut el ceva legătură cu Iaşul, de vreme ce nostalgic, se întoarce să citească aici. El este absolvent al liceului „Garabet Ibrăileanu” din Iaşi, apoi face puţină şcoală militară la „Institutul de artilerie, rachete şi topogeodezie” din  Sibiu. Şi nu se opreşte aici, se apucă de studiat profilul sufletului şi al minţii umane în cadrul Facultăţii de Psihologie, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti. Literar, debutează cu poezie în 2005, cu placheta „Umbre”, Editura Geea. Apoi, mai publică şi alte volume de versuri bine primite de critica literară (rămâne de văzut dacă şi critica de salon va fi în aceeaşi emoţie): „Un tot relativ”, Agata-2006, „Jumătate liliac”, Axa-2007, „Claustrofobii sentimentale”, Axa-2008,  „Alte poeme, alte femei”, Conta-2010 şi „Poeme cu toate femeile lumii”, Dacia XXI-2011, „O frontieră cât toate iernile noastre”, Zona Publishers, 2012. Publică şi colaborează constant cu revistele: România literară, Luceafărul,  Hyperion, Poessis, Convorbiri literare,  Ramuri, Ateneu, Zon@ Literară, Argeşul, Dacia Literară, Ţara de sus, Apostrof, Cafeneaua Literară, Poezia, Feed Beack, Poesis, Euphorion, Viaţa Românească, Porto Franco, Dunărea de Jos, Conta, Verso, Bucovina literară. Din 2008 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Despre poezia sa criticul şi poetul Horia Gârbea spune: „Vasile Iftimie are o scrânteală simpatică. Ea îl ajută să meargă înainte, eventual pe sârmă, şi deseori inerţia şi inconştienţa de somnambul îl ajută să treacă bine peste teme foarte adânci. Poetul scrie din talent, din încheietură aş pute spune”. În vreme ce poetul Gellu Dorian semnalează: „Vasile Iftime scrie o poeziei conjugale şi a iubirii tăinuite expunându-şi motivele care i-au creat stări poetice dezinvolte, dezinhibate, fireşti. Discursul limpede, uneori dezvelit până la nuditatea ideii conferă textelor lui Vasile Iftime transparenţa unor ferestre prin care priveşti sufletul poetului ca pe o fotografie din care poţi extrage timpul care le-a dat chip”.     

Tot în cadrul celei de-a doua ediţie a „Salonului de literatură Zero+” facem cunoştinţă cu proza Anei Săndulescu, masterandă în managementul organizaţiilor, în cadrul universităţii ieşene „Al. I. Cuza”. Fragmente din proza Anei Săndulescu circulă pe internet, pe diferite site-uri literare şi câteva reţele de socializare, printre care Facebook. Autoarea şi-a creat, astfel, un grup de cititori fideli de la care primeşte feed-back-uri critice sau mai puţin literare. Ştim că are deja terminat un roman, „Anamneza”, şi că acum e în faza de aşezare editorială, dar, totodată, mai ştim că lucrează deja la un alt roman, început, în toamna acestui an. Tânăra prozatoare a mai publicat fragmente din lucrările ei în revista ieşeană Zon@ Literară,  obţinând astfel aprecierea criticilor şi redactorilor din jurul publicaţiei. Despre proza ei Paul Gorban, redactorul şef al revistei, notează: „Ana Săndulescu are o literatură fragilă, sinceră şi încă în căutarea locului personal în acest amalgam de tipuri literare. Asta pentru că scrierile ei par când fragmente de jurnal, când fragmente lirice, când, pur şi simplu, fragmente ficţionale şi meditative. Cert este că tânăra prozatoare promite să transforme limbajul şi starea de chat în atitudine literară. Nu ar fi prima care ar încerca acest lucru, dar ştiu sigur că proza ei va fi ca un gheizer pentru generaţiile noi, asta pentru că povestirile autoarei se nasc din realitatea uşor dramatică şi metafizică a acestei tinere generaţii. Frazele ei sunt ca nişte fulgere în plină noapte, te ţin mereu în suspans, te obligă să ai încredere că la capătul vijeliei literare personajele vor construi un singur punct geografic, viaţa atât de rapidă…”. Aşadar zicem că acestea sunt doar câteva ingrediente care ne fac să credem că merită să participaţi la cea de-a doua ediţie a „Salonului de literatură Zero+”.
                                            sursa www.agendadeiasi.ro