biserica de pe bloc

pentru Ştefania Revei

în biserica de pe bloc
bate un aer de toamnă dezbrăcată
şi icoanele se izbesc de lampa de neon
în care gâzele şi-au ridicat piramide mortuare
din care lumina bate din aripi
asemenea fluturilor ce şi-au găsit liniştea
pe buze de femeie

a mai trecut un an
de când răsare zilnic soarele de sub pământ
a mai trecut un an
de când mă scutur de cântece şi încerc să fiu om
ba chiar a mai trecut un an
de când nu mai ştiu cum începe primăvara

la miezul nopţii sub fereastra mea
de la etajul şase cântă luna
odată cu rugăciunile din Cetăţuia
o aud cum aduce cuvinte
purtate de păsările care au atins
săptămâni întregi apa
la miezul nopţii aud cum în gara Nicolina
coboară din corpuri ce plimbă pe linii viaţă
ţipetele sufletelor scoase din fântâni
ţipetele sufletului meu
prins în becul de neon o icoană de pe bloc