miercuri, 25 februarie 2009

Smecherul zebrelor

Asta pare sa fie denumirea ce se potriveste bucuresteanului de la volanul masinii din filmuletul de mai jos. Astazi, in jurul orei 10 un sofer al unui autiturism, marca Logan MCV, a uitat ca e la volan, si pret de cateva secunde s-a crezut pieton. Acesta a incercat in cele cateva clipe verzi sa demonstreze academicienilor de pe bulevardul Carol din Iasi cat de indemanatic este atunci cand detine puterea cailor inconstienti. Cu toata nesimtirea a coborat de pe trotuar exact pe trecerea de pietoni, fara sa constientizeze o clipa ca ar putea provoca un accident, lovind un pieton sau o masina aflata in stationare la semafor. Smecehrul, cu numar de Bucuresti a dat dovada ca nu il supara zebrele iesene, nici spisidusii verzi din semafor care ii numarau secundele de neatentie si nici pietoni care incercau sa traveseze regulamentar strada. Ba mai mult, aflat si pe contrasens, parca in sfidarea legii, acesta a accelerat atunci cand a observat ca este filmat.
video

miercuri, 4 februarie 2009

Discursul amintirilor şi al gongului celor 60 de ani

Ultima expunere publică a lui Constantin Ciopraga


Onorată asistenţă, stimaţi oameni de artă. Trebuie şaizeci de ani ca să formezi un om, şaizeci de ani de efoturi, îndrăzneli şi eşecuri, trebuie şaizeci de ani ca să uiţi copilăria şi adolescenţa. Atunci când bate gongul celor şaizeci de ani devii un om mort. Observaţiile acestea sumbre aparţiu unui mare nume, André Malraux, romancier, ziarist şi om politic francez. Explicaţia acestei morale sumbre vine din faptul că viaţa lui de familie nu a fost una echilibrată, şi ca să spunem în termeni uzaţi, fericită. Cei doi copii pe care i-a avut au murit într-un teribil accident de maşină, în timp ce se intorceau dintr-o vacanta de pe Coasta de Azur. Geniul, s-a spus de mult, este o copilărie prelungită. Copilărie, în sensul disponibilităţilor extreme de candoare şi naivitate, în acelaşi timp de iventivitate. Toate acestea, odată cu vârsta dispar. În cazul de faţă nu vorbim de geniu, vorbim de copilărie în mod special. Iată-ne într-un Iaşii al amintirilor. Oraşul acesta saul locul acesta care nu a fost dintotdeauna un oraş, el a fost în urmă cu peste 500 de ani o localitate rurală, conţine un geniu al său - cum ar spune unii, geniul al locului. În realitate psihologia ieşeană, cunoscută şi ca psihologie diferenţială, dovedeşte că ieşenii au avut mereu o nostalgie a trecutului, trănd astfel şi în amintiri. Dovadă ne stau scrierile cronicarilor, poemele lui Emiescu sau scrierile lui Sadoveanu sau ale lui Eugen Herovanu. Acesta din umă este un maestru al amintirii. Iată-ne evocând autori ai amintirii... Iată-l pe George Matei Cantacuzino evocând arcade şi lespezi, ceea ce vedem şi la pictorul Dan Hatmanu. Dan Hatmanu este un personaj cu faţă dublă, folosesc aici sensul bun al cuvantului. Este pe de-o parte un vizual, un imaginativ, un descriptiv atent, pe de altă parte îl descoperin un căutător necontenit. Arta este căutare perpetuă. Desenele lui Dan Hatmanu, el este un mare desenator îmi confirmă o părere a lui Edgar Degas - cel pe care îl aprexiase şi Paul Valéry - care spunea într-un eseu al său că „linia simplă poate sugera culoarea”. Partea a doua a omului Dan Hatmanu este construită de soţia acestuia, Maria. Soţia a acordat un spaţiu imens unor trăsături absolut particulare şi identitare în legătura cu opera soţului Hatmanu. Coordonatele artei lui Dan Hatmanu sunt două: cele care apar menţionate în albumul artistului, adică sentimentul, lirismul pe de-o parte, iar de celaltă parte, amintirile. Aceste două trăsături sunt specifice artistului la care lirismul sau mai bine spus, sentimentul este artă. Arta lui Dan Hatmanu este sentiment trecut prin raţiune. Ca atare, alături de dimensiunea evocatoare plastică vibratilă găsim totdeauna câte-o rază de luciditate. Râsul lui este o formă de comic, o formă a autopersiflării, o formă de narativitate sociabilă. Toată arta lui - iar aici avem un rezumat al zecilor de expoziţii, a sutelor de tablouri pe care le-a semnat - este arta unui nostalgic lucid. Vedem biserici, catapetesme, obiecte ale desenelor sale. Desenele sale sunt un fel de broderii, broderii la Trei Hererhi, broderii în alte părţi, broderii ale zifurilor vechi, ale caselor care ascund taine. Zidurile acelea ne vorbesc. Găsim în tabloruirle lui întreaga ambianţă ieşeană condensată pe pânză. Orice artă, fie că vorbin de poezie, pisctură sau sculptură, reprezintă o tentativă de a opri în loc clipa. Clipele lui dab hatmanu au o certă coeziune. Toate viziunile sale legate de oraş sunt legate de case, clădiri vechi, locuri în care au trăit oameni, chiar dacă prezenta lor nu se prea vede în tablourile sale. Arta lui este arta unui arheolog spiritual, prinde haz adeseori, uneori caricatural. Aşadar, arta lui păstrează elementele pozitive, caracteristice spiritului iventiv al copilăriei şi adolescenţei. Aici, în aceste tablouri există mostre de evocare a amintirilor. Oraşul amintirilor al lui eugen Herovanu este unul de nostalgii traduse în cuvinte, pe cand cea a lui Dan Hatmanu, formă plastică de excelenţă porneşte de la elemente tipice, caracteristice şi sfârşeşte într-o poezie a trecutului, nostalgie a trecutului. Dan Hatmanu este, însă, un om al prezentului – prezent pe toate continentele. Cercetătorii artei lui Dan Hatmanu vor putea găsi în picturile artistului elemnte din Corneliu Baba, apoi momentul în care s-a dezlipit de acest mare profesor, până la momentul în care şi-a descoperit acea linie vibratilă, onduitoare, caracteristică peisajelor sale. În final mai spun doar că, Dan Hatmanu pornit de la Scobinţi este un sentimental legat, mai mult decât oricare artist anterior, de Iaşi. Doresc să îşi păstreze copilăria, şi mai ales adolescenţa, să-şi păstreze harul de povestitor si dorinţa de a fi printre prieteni.

22 ianuarie 2009, Galeriile Dana din Strada Prof. Cujbă, Iaşi.
Vernisajul „Iaşi, evocare sentimentală” Dan Hatmanu



Constantin Ciopraga a fost gasit fara viata la birou luni dupa-amiaza, în camera sa de lucru de acasa, apropiatii acestuia afirmând ca a scris fara oprire înca de duminica seara si, cel mai probabil, cauza decesului a fost un infarct sau o comotie cerebrala.
Constantin Ciopraga a fost istoric, scriitor si critic literar. Nascut la Pascani, la 12 mai 1916, Ciopraga a absolvit Facultatea de Litere si Filosofie a Universitatii "Al.I.Cuza" din Iasi, in 1942, cu o licenta in filologie moderna.Printre operele lui Constantin Ciopraga se numara monografiile dedicate lui Calistrat Hogas, George Toparceanu, Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, volumele "Personalitatea literaturii romane", "Poezia lui Eminescu", "Propilee", "Partituri si voci" si traduceri din N.V. Gogol, Jean Bouticre, Gaetano Salveti sau Nino Muccioli.
Joi, 5 feb ora 9:30 ceremonia funerara in Sala Pasilor Pierduti a Universitatii "Al.I.Cuza" din Iasi

Fiii poeţilor din Copou










marți, 3 februarie 2009

A reinceput marea asfaltare


Chiar daca au trecut mai putin de trei luni de la ultimele plombari ale strazilor din municipiu, primarul Gheorghe Nichita a dat ordine reprezentantilor de la Citadin sa replombeze anumite strazi din oras. Astfel, in momentul de fata, mai multe echipaje de la Citadin se afla pe bulevardul Independentei, bulevardul Pacurari, soseaua Nicolina in zona Pasaj si pe bulevardul Poitiers. Pentru ca afara temperatura este scazuta, iar carosabilul este umed, muncitorii au apelat la uscarea zonelor de plombat folosind foc. Edilii municipalitatii au declarat ca lucrarile vor continua pe tot parcursul zile, dar si pe timpul noptii.

Sigur le lucreaza mult, dar daca te uiti mai bine nu vezi muncitorii, ci doar utilajele lasate ca niste fantome in mijlocul strazi.

RATP-ul a reintrodus pentru controlori loteria amenzilor


Controlorii Regiei Autonome de Transport Public iesean au primit cu tristete vestea prin care li se comunica faptul ca vor fi renumerati in functie de amenzile date intr-o luna. Astfel, pentru a putea lua salariul integral controlorii sunt obligati, conform planului de amenzi, sa depisteze cel putin 20 de calatori care circula fara bilet si sa incheie tot 20 de procese verbale. Mai mult, conducerea regiei autonome de transport public a precizat ca, daca angajatii nu ajung la aceasta performanta, risca sa ia salariul mai mic cu 25 de procente sau sa fie concediati. „Am primit mesaje prin care am fost instiintati ca sunt controlori care nu dau chitante pentru amenzile date sau care negociaza cu calatorul fraudulos amenzile, motiv pentru care am reintrodus acest plan de amenzi care a fost aplicat pana in 2006. Planul este reintrodus la jumatate din cuantum. Controlorii vor trebui sa dea pe zi o amenda in mijlocul de transport si sa faca un proces verbal, sau douazeci de amenzi si douazeci de procese verbale intr-o luna. Controlorii, pentru aceste realizari, primesc 90 % din salariu plus sporurile aferente daca respecta planul de amenzi si inca 10 % pentru planul din procese verbale. Cei care nu fac nici o chitanta (a carei valoare este de 20 de lei), nu incaseaza nici un leu sau nu incheie nici un proces verbal, activitatea lor este zero, motiv pentru care vor primi din partea regiei 75% din salariu, iar daca se repeta la trei luni pot fi concediati” a declarat purtatorul de cuvant al Regiei Autonome de Transport Public Iasi, Adrian Mihai.

Cainii si politistii comunitari sunt problemele numarul unu ale iesenilor


Cel putin asta arata rezultatul unui chestionar aplicat de municipalitate iesenilor in cursul lunii trecute. Desi la chestionar au raspuns doar 700 de persoane, peste jumatate dintre acestia au declarat ca nu sunt multumiti de activitatea politistilor comunitari si a muncitorilor de la Salubris. Reprezentantii primariei au precizat ca acest chestionar a fost realizat intocmai pentru a depista care sunt nemultumirile iesenilor, astfel incat se se caute masuri de profesionalizare a serviciilor municipalitatii. „Am inceput prin centrele de cartier sa facem un chestionar pentru a vedea un diagnostic al gradului de satisfacere a cetatenilor privind calitatea serviciilor pe care le ofera primaria. Vrem sa vedem cum sunt percepute activitatile anumitor directori din cadrul acestei institutii. Totodata, vrem sa vedem in ce masura cetatenii sunt informati in legatura cu proiectele sau programele primariei. Chestionarul a fost aplicat la 700 de cetateni, iar in urma analizei acestuia am identificat o nemultumire a cetatenilor fata de serviciile oferite de CET, de RATP, de politistii comunitari, iar problema numarul unu a ramas tot cea a cainilor comunitari. Acest chestionar ma ajuta pe mine, ca primar sa-i fac mai constienti pe directorii din primarie sau din serviciile conduse de primarie ca oamenii sunt nemultumiti, ca altfel spun ca am ceva cu ei...” a declarat primarul Iasului, Gheorghe Nichita.